Diaspora s-a mobilizat la vot pentru primul tur al prezidențialelor, înregistrându-se un record de prezență, iar pentru al doilea tur de scrutin este foarte probabil ca situația să se repete, ba chiar ar putea fi depășit numărul celor care au ieșit la urne în primul tur. Sociologul Ioan Hosu a explicat ce înseamnă această mobilizare a românilor din străinătate.

Alegătorii din diaspora au venit masiv la vot. FOTO: MAE

În diaspora, prezența la vot a atins cifre record la primul tur de scrutin al prezidențialelor și analiștii se așteaptă ca situația să se repete și în al doilea tur alegerilor, care va avea loc în 18 mai.

Prezența la vot în diaspora la primul tur al prezidențialelor din 4 mai 2025 a fost de 973.129 de alegători. Vorbim despre un record absolut. În 2019, au votat în turul 1 puțin peste 950.000 de persoane, iar la primul tur al prezidențialelor din toamna lui 2024, prezența la vot a fost 821.700.

Românii din străinătate au avut posibilitatea de a vota pe parcursul a 3 zile, în cele 965 de secții. Secțiile de votare din străinătate s-au deschis vineri, la ora locală 7.00, și s-au închis duminică, nu mai târziu de ora 21:00, ora României.

Candidatul independent Nicușor Dan a obținut victoria pe patru continente - America de Nord, America de Sud, Asia și Australia - în timp ce George Simion, liderul AUR, a fost preferatul românilor din Europa. În Spania și Italia, Simion a obținut 73%, în Franța – 62%, în Germania – 74% și în Marea Britanie – 64%. Votul românilor din diaspora reprezintă 10.17% din totalul voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

„Adevărul” a discutat cu sociologul Ioan Hosu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării, despre semnificația unei prezențe record la urne în diaspora.

Diaspora schimbă jocul

„Acolo e o mobilizare semnificativă care va influența la final procentul final de prezență, care schimbă jocul”, a susținut sociologul în cadrul unei analize făcute duminică, 4 mai.

În ceea ce privește motivele creșterii prezenței la vot, Hosu nu crede că este o urmare a campaniei electorale, ci a ultimelor evoluții cu privire la deciziile justiției legate de anularea primului tur de scrutin de anul trecut. „Mobilizarea e un efect al polarizării și, hai să spunem, pozițiilor câteodată diametral opuse. Părțile s-au radicalizat și acum se mobilizează fie pentru traseul pro-european, fie pentru cel ușor antieuropean și izolaționist sau suveranist”, susține sociologul.

Atâta vreme cât vedeam candidații sunt într-o zonă de centru, nu exista o mobilizare mare pentru că erau poziții relativ apropiate. „Când avem poziții la 180 de grade, în unele cazuri, fiecare public încearcă să-și maximizeze șansa de a primi reprezentantul la Cotroceni. Oamenii simt că în lipsa participării, grupul pe care-l sprijină ar pierde”, explică el.

„Nu suntem în fața unei mobilizări de partid”

Hosu susține că motivul acestei creșteri a prezenței la vot nu este mobilizarea de partid.

„Nu e neapărat mobilizare de partid. Mobilizările de astea de partid, dacă ne uităm la ele foarte atent, nu știu în ce măsură mai contribuie masiv la scoaterea omului la vot. Doar pentru activul de partid, aici e vorba de zeci de mii, sute de mii. Dar când vorbim deja la finalul zilei de, hai să spunem, de volume mari, nu mai contează neapărat activul de partid, ci contează mizele strategice care depășesc logica de partid”, explică sociologul.

În acest context, avem candidați independenți cu șanse care nu vin cu active de partid. „În schimb, vin cu un discurs care se poziționează pro sau contra pe o temă sau pe o miză importantă. Avem candidați care nu sunt lipiți în mod necesar de un partid. De fapt, ceea ce mobilizează a fost tema: continui pe drumul acesta sau schimbăm povestea de aici încolo. Și atunci cred că asta îi face pe unii să fie anti-sistem”, explică sociologul.

Cum se votează în diaspora/țară

„De obicei, diaspora se duce pe ideea de reformă și pe antisistem. Adică ei de-aia sunt plecați din țară, pentru că nu s-a schimbat nimic și n-au la ce să se întoarcă. Și atunci, în continuare, sunt adepții accelerării unor schimbări”, susține profesorul. Aici, voturile se împart între doi candidați percepuți ca fiind anti-sistem.

În ceea ce privește preferințele diferite ale alegătorilor din țară, din rural respectiv urban, Hosu susține că situația s-a schimbat: „Diferențele nu sunt date neapărat de zona de locuire, urbanul/rural, ci de cât de expus ai fost sau ești la un anumit tip de conținut pe care îl consumi din media. Cred că ar trebui să introducem variabilele astea: ce tip de consum social media ai și câtă expunere ai în zona asta”.

Un doilea element important este, conform specialistului, în ce cameră de ecou funcționezi: „Depinde cărei comunități online aparții. Astazi internetul șterge destul de mult dintre distantele astea rural-urban, dacă există acces la tehnologia necesară.”

În ceea ce privește zona de electorat de stânga respectiv de dreapta, Hosu susține că „există votanți care depind mult de măsurile pe care statul le adoptă, de protecție socială, pensii, salariile bugetarilor, dar peste formulele clasice, astăzi mai trebuie să adăugăm și variabila consumul social media și expunerea la mesaje.”

În ultimele cicluri electorale unii au ignorat aceste aspecte și au avut surprize, spune expertul.

„Și sigur foarte mulți din cei care sunt din diaspora nu sunt plecați din urbanul mare, ci din zonele rurale și atunci, sigur, elementul acesta pe care îl avem, diaspora și legătura cu cei rămași acasă, e important la alegeri”, completează el.

Categoria celor care nu declară cu cine votează – peste 20%

Lucrurile sunt ușor mai nuanțate astăzi comparativ cu ultimele cicluri electorale, spune specialistul: „De aceea e și destul de greu să vezi predicții și prognoze făcute fără să vezi foarte bine diaspora, fără să urmărești consumul online. Plus că există o nouă poveste în peisaj: noi nu declarăm în anchete sociologice cu cine votăm. Vorbim în acest caz despre, nu știu, peste 20%, 25%, 30%”.

Hosu nu crede că alegătorii suveraniști sunt convinși de promisiuni populiste, precum tăierea dobânzilor la credite, case la 35.000 de euro, energie ieftină etc. „Oamenii nu le apreciază ca fiind sustenabile. Pur și simplu e vorba de promisiunea unei schimbări de paradigma. Eu cred că despre asta este vorba.”

O participare mare la scrutin înseamnă legitimitate mare

Hosu crede că ar fi important să avem o participare mai mare la scrutin, deoarece ar reprezenta o legitimitate mai mare a viitorului președinte, oricare ar fi opțiunea electoratului românesc.

„Prezența mai mare la urne a diasporei o pun pe seama celor care în mod tradițional erau absenți de la vot. Și aici trebuie să ne uităm la bazinele celor care preferau să spună <<nu mă duc la vot, că oricum nu contează>>. Acum aceștia s-au mobilizat în ideea de a rămâne pe un parcurs european. Deci cei care au avut bazine electorale cu prezență mai scăzută la vot, ei sunt câștigătorii”, explică sociologul.