Ministrul rus de externe Serghei Lavrov susține că Ucraina nu mai are dreptul la integritate teritorială și cere ca Occidentul să ridice sancțiunile împotriva Moscovei.

Rusia ar fi deschisă unei soluții politice în conflictul cu Ucraina, însă doar în condițiile stabilite de Kremlin, care includ eliminarea așa-numitelor „amenințări la adresa securității naționale” venite dinspre NATO . Declarațiile apar într-un interviu acordat de Serghei Lavrov publicației ungare Magyar Nemzet, apropiată guvernului naționalist de la Budapesta.

„Rusia a fost întotdeauna și rămâne deschisă unei soluții politice și diplomatice în Ucraina. Cu toate acestea, ar trebui să fie vorba despre o pace durabilă și nu despre o încetare a focului”, a declarat Lavrov, citat de Agerpres . Potrivit acestuia, un armistițiu ar fi doar o pauză folosită de Kiev și de aliații săi pentru „a regrupa trupele, a continua mobilizarea și a consolida potențialul militar” al Ucrainei.

Ministrul rus subliniază că o astfel de soluție ar trebui să includă „eliminarea amenințărilor la adresa securității Rusiei cauzate de extinderea NATO și legate de integrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică”.

Condiții dure impuse de Moscova

Lavrov a detaliat o serie de cerințe pe care Rusia le impune pentru un eventual acord de pace: „denazificarea și demilitarizarea” Ucrainei, retragerea tuturor plângerilor împotriva Rusiei din tribunalele internaționale, ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei și returnarea activelor înghețate în Occident.

El a cerut și „recunoașterea juridico-internațională a noilor realități teritoriale”, referindu-se la Crimeea și la regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, teritorii pe care Rusia le consideră anexate , deși nu le controlează complet.

Referindu-se la anexarea acestor regiuni, Lavrov a spus că utilizarea acestui termen este „nepotrivită și inacceptabilă”, susținând că „în aceste teritorii au avut loc referendumuri, iar majoritatea participanților s-au pronunțat în favoarea reunificării cu Rusia”.

Totuși, The Moscow Times amintește că ONU nu recunoaște legitimitatea acestor referendumuri organizate sub ocupație militară, considerând că nu pot avea consecințe juridice în dreptul internațional.

Ucraina „nu mai reprezintă” sud-estul țării, spune Lavrov

Ministrul rus contestă suveranitatea teritorială a Ucrainei , afirmând că „regimul de la Kiev nu mai reprezintă populația vorbitoare de limbă rusă din sud-estul Ucrainei” și, prin urmare, „nu poate pretinde aplicarea principiului integrității teritoriale”, conform agenției Unian.

El a invocat Declarația ONU din 1970 privind principiile dreptului internațional, susținând că integritatea teritorială se aplică doar statelor care respectă principiile autodeterminării popoarelor, o interpretare specifică retoricii Kremlinului.

Lavrov a cerut, de asemenea, „garanții privind respectarea drepturilor omului în teritoriile aflate sub controlul regimului de la Kiev”, acuzând Ucraina că ar discrimina minoritatea rusă. „Regimul de la Kiev a declarat război limbii și culturii ruse”, a declarat el, adăugând că este „trist și alarmant” faptul că Uniunea Europeană „instigă la ostilitate” împotriva Rusiei.

UE, un „apendice NATO” și Budapesta, aliat favorabil

Potrivit lui Lavrov, Uniunea Europeană „a devenit un fel de apendice al NATO”, iar liderii europeni „exagerează pericolul” unei agresiuni ruse pentru a distrage atenția de la „incapacitatea lor de a rezolva problemele reale”.

Ministrul rus a lăudat atitudinea guvernului ungar, condus de Viktor Orban: „Apreciem politicile echilibrate ale guvernului ungar, care, în pofida presiunilor constante din partea NATO și UE, urmează o linie pragmatică în relațiile sale cu țara noastră”.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, considerat un apropiat al lui Lavrov, pe care îl numește „prieten”, a efectuat peste 12 vizite la Moscova de la începutul războiului din Ucraina.

Deși premierul Orban a criticat frecvent sancțiunile impuse Rusiei , Ungaria a votat până acum toate pachetele de măsuri adoptate de Uniunea Europeană.

Alte cerințe ale Rusiei pentru un acord de pace

Anterior, Ministerul rus de Externe a precizat că Rusia va cere ca Ucraina să renunțe la armele primite de la Occident, să își reducă armata, să interzică antrenarea trupelor în străinătate și să interzică desfășurarea de baze militare sau trupe străine pe teritoriul său, potrivit The Moscow Times.