Lecția unei femei din Zagreb: Cum a economisit 4.500 € renunțând la shopping
Experimentul Davorkăi a început din dorința de a afla cât cheltuiește, de fapt, pe cumpărături făcute pe moment. Femeia credea inițial că este o cheltuitoare prudentă, deoarece niciun produs individual nu era extrem de costisitor. Totuși, suma totală devenea considerabilă din cauza frecvenței achizițiilor mărunte.
„Credeam că cheltuiesc cu chibzuință, pentru că nimic individual nu era deosebit de scump. Problema era că cumpăram constant câte ceva, un tricou de 15 euro, o lumânare, o cremă, o cană sau ceva mic pentru apartament. Totul mi se părea inofensiv”
Davorka, pentru Blic.rs
Sursă foto: Pixabay
Regulile "anului fără cumpărături"
Davorka a adoptat conceptul de "an fără cumpărături", însă și-a stabilit reguli clare. Nu a interzis toate cheltuielile, ci s-a concentrat pe eliminarea achizițiilor pe care le-a considerat inutile sau impulsive. A continuat să cumpere alimente, produse de igienă personală, medicamente și alte bunuri de strictă necesitate care se consumă sau necesită înlocuire.
În schimb, a renunțat la achiziționarea de haine și încălțăminte noi, cosmetice considerate neesențiale, bijuterii, decorațiuni pentru casă și, în general, la comenzile online făcute sub impulsul momentului. Cadourile, întâlnirile cu prietenii și călătoriile au rămas permise, însă Davorka și-a alocat sume prestabilite pentru aceste activități.
„Scopul nu era să nu mai trăiesc, ci să nu mai cumpăr automat. Dacă am nevoie cu adevărat de ceva, pot să-l cumpăr. Dar dorința și nevoia nu sunt același lucru”, a explicat ea, subliniind diferența esențială dintre cele două.
Tentația reducerilor, o provocare majoră
Primele săptămâni ale provocării au fost cele mai dificile. Davorka obișnuia să navigheze pe magazinele online seara, iar plasarea unei comenzi îi oferea o senzație de euforie, deși de scurtă durată. Cea mai mare tentație au reprezentat-o reducerile și mesajele care sugerau o urgență în cumpărarea produselor pentru a profita de oferte.
„Aș prefera să cumpăr ceva la reducere, ceva ce nu am planificat și să mă conving că am economisit. În timpul acestei provocări, mi-am dat seama că nu am economisit 30 de euro, ci am cheltuit 40 pe ceva de care nu aveam nevoie”, a mărturisit femeia, dezvăluind o perspectivă nouă asupra strategiilor de marketing.
Pentru a rezista impulsului de a cumpăra, Davorka a adoptat o regulă simplă: atunci când își dorea un obiect, îl nota și aștepta 30 de zile înainte de a lua o decizie. În majoritatea cazurilor, dorința dispărea după această perioadă de reflecție. De asemenea, a început să repare hainele vechi, să folosească produsele cosmetice până la capăt și să împrumute obiecte de care avea nevoie doar pentru o singură ocazie.
Descoperiri despre motivațiile din spatele cumpărăturilor
Pe parcursul experimentului, Davorka a făcut o descoperire importantă, dincolo de aspectul financiar. Ea a realizat că impulsul de a cumpăra nu era întotdeauna legat de o nevoie reală de un produs, ci mai degrabă de o încercare de a-și îmbunătăți starea de spirit. A observat că era mai predispusă la cumpărături atunci când era obosită, nemulțumită sau plictisită, un colet aducându-i o stare de bine trecătoare.
„Cea mai mare surpriză nu a fost suma din cont, ci realizarea cât de des am încercat să-mi îmbunătățesc starea de spirit prin cumpărături. Nu am cumpărat pentru că îmi lipsea ceva, ci pentru că voiam să mă simt mai bine”, a declarat ea. Astfel, ceea ce a început ca o metodă de economisire s-a transformat într-o introspecție profundă asupra propriilor obiceiuri și a legăturii dintre emoții și consum.
4.500 de euro economisiți și o nouă mentalitate
La finalul celor 12 luni, Davorka a constatat că economisise aproximativ 4.500 de euro, o sumă care a surprins-o, mai ales că nu renunțase la cheltuielile esențiale și nici nu își impusese restricții drastice în alte aspecte ale vieții. Cu toate acestea, pentru ea, banii nu au fost cea mai importantă concluzie. „Nu am cumpărat pentru că îmi lipsea ceva, ci pentru că voiam să mă simt mai bine”, a reiterat Davorka, subliniind modul în care a înțeles că shoppingul putea deveni o metodă de a combate o stare proastă.
După încheierea anului fără cumpărături, Davorka nu a continuat interdicția. Cumpără din nou haine, cosmetice și obiecte pentru casă, dar o face mult mai rar și într-un mod mai calculat. „Anul fără cumpărături nu m-a învățat că lucrurile stau prost. M-a învățat că nu ar trebui să le aduni. Astăzi îmi pot permite ceva fără să am o conștiință grea, dar nu mai cumpăr doar pentru că am avut o zi grea”, a concluzionat Davorka, reflectând asupra unei schimbări durabile în relația sa cu consumul.
Explorează subiectele:
