Legea integrității, votată în Senat. PNL invocă PNRR, USR denunță "stingerea luminii democratice"

Ilie Bolojan și Dominic Fritz Foto: Facebook

Senatul a adoptat Legea integrității miercuri, 26 august, o decizie care a stârnit controverse majore. În centrul disputei se află „amendamentul Fritz”, o prevedere introdusă de o majoritate formată din PSD-AUR și validată ulterior de Curtea Constituțională. Acest amendament stipulează încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și demnitarilor găsiți în conflict de interese sau incompatibilitate, chiar și în situațiile în care faptele incriminate au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

Avertismente din Parlamentul European

Această modificare legislativă nu a trecut neobservată la Bruxelles. Liderii principalelor grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, Manfred Weber (PPE) și Valérie Hayer (Renew Europe), au transmis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Potrivit unui document consultat de G4Media, cei doi europarlamentari au avertizat că deblocarea tranșei de 770 de milioane de euro din PNRR pentru România, în contextul modificărilor aduse Legii integrității, ar putea submina democrația. Weber și Hayer au solicitat intervenția urgentă a Comisiei înainte de 31 august, data-limită pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă.

PNL: „Miza PNRR este superioară oricărei alte discuții”

Partidul Național Liberal (PNL) a ales să susțină legea pentru a nu risca pierderea fondurilor din PNRR, o decizie pe care premierul Ilie Bolojan, deși a recunoscut dificultatea ei, a justificat-o prin interesul național.

Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată. Dar, pentru premierul României și pentru PNL, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni este superior oricărei alte discuții.
- Premierul Ilie Bolojan

Potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, profesor la SNSPA, decizia PNL este în principal un calcul politic. Liberalii doresc să evite acuzațiile de blocare a fondurilor europene.

Este vorba, până la urmă, despre responsabilitate. Pentru că vedeți, este și mult calcul politic. PNL nu vrea să fie acuzat de faptul că nu se obține acest jalon. Ca urmare, pur și simplu s-a votat, urmând ca modificările să apară mai târziu. Ceea ce este o poziție normală. PNL vrea să obțină banii din PNRR, urmând ca legea să fie modificată ulterior, în timp ce USR este împotriva acestei linii. Nici măcar nu sunt convins că este o contradicție între poziția din Parlamentul European și aceasta. De ce? Pentru că PNL nu vrea să i se reproșeze că nu s-au obținut banii și vrea să păstreze acest reproș pentru PSD, că nu s-au obținut banii din PNRR.
- Cristian Pîrvulescu

Pîrvulescu adaugă că această strategie ar putea permite PNL să transfere responsabilitatea politică către PSD în cazul în care amendamentul ar fi respins ulterior.

Dacă amendamentul este respins, atunci problema este a PSD-ului. Dacă va fi respins de comisie și, oricum, legea salarizării foarte probabil nu va trece, PSD va putea fi învinuit că nu a fost de acord, dar, pe de altă parte, va putea spune că a făcut toate compromisurile pentru țară. Nu este nicio contradicție. Este pur și simplu calcul politic.
- Cristian Pîrvulescu

USR: „Un pretext convenabil”

De cealaltă parte, USR critică ferm argumentul financiar, considerând că acesta nu justifică adoptarea unei legi cu probleme democratice profunde.

E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice. Legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice, așa cum a fost depusă de USR. Dar PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor.
- Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR

Cristian Pîrvulescu consideră că poziția USR este previzibilă, având în vedere că Dominic Fritz, liderul USR Timiș, este direct afectat de prevederile legii. Cu toate acestea, politologul crede că USR a comis o eroare strategică prin insistența pe contestarea deciziei Curții Constituționale.

În ceea ce privește USR, a fost o poziție previzibilă a unui partid al cărui șef este victima acestei schimbări legislative. Dar, pe de altă parte, USR a făcut, din punctul meu de vedere, o eroare fundamentală, și anume a insistat foarte mult asupra deciziei Curții Constituționale. Eu am dat exemplul zilele astea. În Statele Unite ale Americii, Curtea Supremă a decis, cu șase la trei, că votul prin corespondență poate fi aplicat, deși Constituția spune că problemele electorale sunt la nivelul statelor.
- Cristian Pîrvulescu

Pîrvulescu compară situația cu reacția democraților americani la deciziile Curții Supreme, argumentând că acceptarea verdictului unei instituții constituționale este crucială pentru funcționarea democratică.

Orice au făcut democrații, nu au acuzat că este vorba despre o Curte Supremă republicană, deși judecătorii care au votat fuseseră numiți de președinți republicani. Nu. Au spus: suntem dezamăgiți, vom schimba legea, vom continua. Curtea nu ne-a spus ultimul cuvânt. Asta este normal. USR, datorită vechilor tendințe antisistem, a mers pe linia refuzului total și, din acest punct de vedere, s-a aflat în proximitatea AUR.
- Cristian Pîrvulescu

Impactul asupra relațiilor PNL-USR și rolul președintelui Nicușor Dan

Disputa în jurul Legii integrității va tensiona, cel mai probabil, relațiile dintre PNL și USR, chiar dacă, în opinia lui Pîrvulescu, niciunul dintre partide nu este subordonat celuilalt.

Probabil că povestea asta afectează relațiile dintre PNL și USR, dar USR nu prea are alternative. În plus, mai există un risc, acela ca domnul Bolojan să fie acuzat că este o anexă a USR. Unii dintre amicii săi din partid au făcut-o. Și invers, USR-ul era acuzat că este anexa lui Bolojan. Este adevărat. Niciuna dintre aceste acuzații, în acest moment, nu mai poate fi luată în considerare.
- Cristian Pîrvulescu

Politologul anticipează că presiunea publică se va concentra mai mult pe președintele Nicușor Dan, care trebuie să decidă promulgarea sau retrimiterea legii, decât pe premier. El subliniază că responsabilitatea finală aparține Parlamentului, în contextul separației puterilor în stat.

Înțeleg că supărarea o să fie mai mare pe domnul președinte Dan decât pe domnul prim-ministru Bolojan. Așteptau mai multe de la președinte, dar nici președintele nu are ce să facă în momentul ăsta, pentru că nici el nu vrea să fie acuzat, dacă trimite legea înapoi, că nu s-a obținut jalonul din PNRR. Acolo era o problemă pe care au avut-o PSD și PNL. Ei sunt cei care au permis trecerea acestei legi. Să nu facem confuzia între puteri. Este o problemă a Parlamentului.
- Cristian Pîrvulescu

Fragilitatea juridică a acuzațiilor privind cazul Fritz

În ceea ce-l privește pe Dominic Fritz, Pîrvulescu susține că argumentul conform căruia legea ar fi fost special croită pentru el este dificil de susținut din punct de vedere juridic. El aduce în discuție dreptul constituțional german, unde modificarea statutului unei funcții poate produce efecte asupra titularului, dar cu anumite condiții.

În ceea ce privește cazul domnului Fritz, acest tip de regresivitate se aplică, de exemplu, în dreptul constituțional german. Curtea Constituțională germană îl aplică fără niciun fel de problemă, dar acolo este vorba despre proporționalitate și individualizarea deciziilor. Nu este o decizie universală. Din punctul ăsta de vedere, acuzația că este o lege care îl vizează pe Dominic Fritz nu va ține la prima probă juridică, pentru că cei mai expuși sunt reprezentanții PSD.
- Cristian Pîrvulescu

Politologul recunoaște o anumită coerență internă în argumentația Curții Constituționale privind retroactivitatea, chiar dacă el personal nu este de acord cu soluția.

Problema rămâne cea a retroactivității, iar aici Curtea Constituțională a încercat să facă o demonstrație care are logica ei, chiar dacă personal nu sunt deloc de acord cu ea. Nu este lipsită de logică. Funcția este una, titularul este altceva. Și atunci, dacă acțiunile titularului afectează funcția, iar funcția este pentru viitor, atunci nu este vorba de retroactivitate, spun ei. Este vorba despre protejarea funcției.
- Cristian Pîrvulescu

Pîrvulescu atrage însă atenția că principala problemă a soluției actuale este lipsa de proporționalitate și de evaluare individuală, comparând-o cu modul în care Germania gestionează cazurile foștilor informatori ai Securității care ajung în funcții publice.

Ca să înțelegeți exact raționamentul, aceeași logică funcționează în Germania, doar că acolo există o procedură standard a Curții Constituționale care spune că nu se aplică decât în mod particular. De exemplu, un funcționar care a fost informator al Securității nu este înlăturat din funcție în mod automat, ci se examinează dacă faptele sale au fost sau nu de natură să pericliteze interesul general. Și, dacă n-au fost, atunci rămâne în funcție. La noi nu a existat proporționalitate. În cazul domnului Fritz s-a aplicat, din punctul meu de vedere, într-un mod cu totul și cu totul inadecvat, o procedură.
- Cristian Pîrvulescu