Liderii europeni au avut un prim schimb de opinii despre planul european de relansare; un nou summit în iulie
Şefii de stat şi de guvern din ţările UE nu au reuşit vineri să ajungă la un acord cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei COVID-19, un rezultat aşteptat, dar care impune organizarea unui nou summit la jumătatea lunii iulie, transmite agenţia EFE.
Reuniunea din iulie va fi o întâlnire fizică, după cea de vineri prin videoconferinţă, la care liderii europeni au avut un prim schimb de opinii cu privire la pachetul de redresare economică în urma pandemiei de COVID-19, a anunţat la o conferinţă de presă preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Acesta a mai spus că a remarcat ''un început de consens'', adăugând însă că ''nu trebuie subestimate dificultăţile'' generate de punctele de vedere diferite ale statelor membre şi de acum înainte trebuie să se poarte negocieri.
La rândul ei, cancelarul german Angela Merkel a insistat asupra necesităţii unui ''acord rapid'', ţinând să sublinieze că ''preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, ne-a amintit că ne aflăm în faţa celei mai mari crize economice din istoria UE şi trebuie să acţionăm rapid''.
Vorbind despre planul de relansare propus de Comisia Europeană şi discutat vineri de liderii europeni, care include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, Angela Merkel a confirmat că unele state ''ar dori să se acorde numai credite şi să nu existe granturi, altele ar prefera mai puţine credite şi mai multe ajutoare''. ''Totuşi, cred că suntem în situaţia în care putem începe să negociem. Poziţiile diferite nu au devenit mai radicale'' faţă de cele iniţiale, a mai constatat şefa guvernului german.
Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului plurianual, care împreună formează planul european de relansare, necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum delicata problemă a ''condiţionalităţii'', adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.
Comisia Europeană a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în planul de relansare va fi legată de reforme economice, în timp ce mai multe state care susţin rigoarea bugetară (aşa-numitul grup al ''frugalilor'', respectiv Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia) insistă să fie privilegiate creditele, nu subvenţiile. Oficiali europeni au promis că aceste condiţii nu vor fi la fel de stricte cum au fost în timpul ultimei crize financiare, dar ele vor fi corelate cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
Sumele propuse pentru fondul european de redresare ar urma să fie atrase de Comisia Europeană de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia de COVID-19. Potrivit Angelei Merkel, posibilitatea ca executivul comunitar să acţioneze astfel ca un actor financiar, respectiv să emită obligaţiuni, nu se numără printre temele divergente între liderii europeni. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană aceste sume, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.
Executivul comunitar doreşte creşterea resurselor financiare proprii şi pentru ca viitorul buget plurianual al UE (2021-2027), pentru care a propus alocarea sumei de 1.100 de miliarde de euro, să depindă mai puţin de contribuţiile statelor membre. Printre posibile taxe evocate se numără o schemă extinsă a taxării emisiilor de carbon, planificatul impozit asupra tranzacţiilor financiare sau o taxă vamală percepută asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care executivul comunitar le-a înscris în Pactul Verde european.
Potrivit Reuters, mai multe state est-europene, printre care Polonia, Cehia, Lituania, Estonia şi Bulgaria, se opun utilizării veniturilor din certificatele de poluare, estimând că ele vor fi astfel dezavantajate. AGERPRES
