Liviu Avram, după amânarea din procesul lui Dragnea: Putea procurorul DNA să procedeze altfel?
Liviu Avram, după amânarea din procesul lui Dragnea: Putea procurorul DNA să procedeze altfel?
Ce a scris pe Facebook respectatul jurnalist:
„Putea procurorul DNA să procedeze altfel?
Încerc să explic mișcarea procurorului DNA în procesul lui Dragnea, prin ridicarea a două excepții de neconstituționalitate. Sau mă rog, ce am înțeles eu din mișcarea asta, fără să am pretenția că am dreptate.
Într-o lume normală, ceea ce a făcut procurorul este un lucru firesc: a folosit toate instrumentele la dispoziție ca să-și maximizeze șansele de câștig. Procurorul nu a făcut decât să răspundă corespunzător la atacul avocaților.
Faptele se știu: între 2006 și 2013, două femei angajate la Protecția Copilului Teleorman au fost plătite de CJ, deși lucrau la PSD. Întrebarea care se pune este: de când începe să curgă termenul de prescripție? Din 2006, când a început activitatea infracțională, sau din 2013? Răspunsul stă în maniera în care este încadrată infracțiunea, dacă e simpă, instantanee, progresivă, continuă, continuată – o întreagă păsărească juridică, nu intru în detalii.
Avocații au invocat două chestiuni:
1.Completul de 3 care a judecat fondul a fost ilegal constituit, pentru că judecătorii nu ar fi fost specializați (iar CCR are deja pe rol un dosar pe această speță).
2. Faptele lui Liviu Dragnea s-au prescris deja (întrucât ICCJ a decis recent, într-un recurs în interesul legii, că la genul de infracțiune imputată lui Dragnea, termenul de prescripție curge de la producerea primului prejudiciu, adică în anul 2006, nu de la încheierea activității infracționale, în anul 2013).
Procurorul a încercat să contracareze ambele apărări, ridicând două excepții de neconstituționalitate, după cum urmează:
1. Legea care spune că faptele de corupție se judecă în primă instanță de complete specializate este neclară și imprevizibilă (deci neconstituțională), întrucât nu precizează ce înseamnă complet specializat, cum se constituie acestea, cum se specializează judecătorii etc. Deci specializarea e o chestiune proclamată formal, care lasă loc la arbitrariu administrativ.
2. Prescrierea faptelor lui Dragnea a fost contracarată mai întâi prin cererea de schimbare a încadrării juridice (astfel încât să se „mute” în aval cu șapte ani momentul de la care curge termenul de prescripție, și anume din 2006 în 2013). Dacă instanța nu acceptă schimbarea încadrării juridice, procurorul a folosit în subsidiar și instrumentul excepției de neconstituționalitate, în speranța că CCR va invalida sentința ICCJ din recursul în interesul legii, conform căreia prescripția curge din 2006, și nu din 2013.
Știu, e complicat, dar asta am înțeles eu din toată povestea asta, fără să am garanția că chiar am înțeles totul. Dacă e să „reproșez” ceva procurorului, acesta e faptul că pare să fi acționat ca și cum procesul s-ar desfășura în condiții normale, fără iminența unei formidabile crize de timp: vineri se pronunță CCR pe completele de 3, iar pe 1 iunie iese la pensie una dintre judecătoarele din complet.
Dar pe de altă parte, nu văd ce altceva ar fi putut face: să lase atacurile avocaților fără răspuns, în speranța că instanța le va ignora și va da un verdict azi? Mă îndoiesc că era o soluție.”
