Liviu Avram: Protocoalele dintre Parchet şi servicii secrete, o tradiţie de 15 ani, sub cinci procurori generali

Liviu Avram: Protocoalele dintre Parchet şi servicii secrete, o tradiţie de 15 ani, sub cinci procurori generali

Florin Iordache a declarat săptămâna trecută că, din câte ştie el, Curtea Constituţională va permite Parlamentului să elimine complet din Codul penal infracţiunea de abuz în serviciu. Avem o mare problemă: motivarea Curţii încă nu e publică. De unde ştie Florin Iordache ce va conţine decizia, câtă vreme deliberările Curţii sunt, prin lege, secrete? Are Florin Iordache consultări private cu judecătorii CCR?, întreabă jurnalistul Liviu Avram în  Adevărul .

Întrebările sunt legitime şi Curtea ar trebui să ofere un răspuns limpede, mai ales că în ultima vreme CCR a devenit un jucător major în reconfigurarea pe furiş a sistemului constituţional din România. Iar zilele acestea mai aşteptăm o altă decizie importantă: cea privind presupusul conflict juridic de natură constituţională născut între Parlament şi Parchet prin existenţa protocoalelor încheiate de Parchet cu SRI. Sesizarea Curţii a fost făcută, în numele lui Liviu Dragnea, de acelaşi omniprezent Florin Iordache. Or fi existat consultări private şi în chestiunea protocoalelor? Va prelua Curtea şi aici extrase din înţelepciunea lui Iordache?

Pe site-ul Ministerului Public sunt identificabile în acest moment 13 protocoale semnate între Parchetul Înaltei Curţi (PICCJ) şi servicii de informaţii sau alte autorităţi de aplicare a legii. Primul datează din ianuarie 2003 şi ultimul din decembrie 2016.

Iată-le mai jos, listate în ordine cronologică, însoţite de numele celor care le-au semnat şi de „regimul” politic care i-a numit.

Cu excepţia celor două protocoale încheiate în 2003, toate celelalte au şi conţinutul accesibil.

Câteva observaţii se impun:

* Parchetul a semnat protocoale nu doar cu SRI, ci şi cu alte servicii de informaţii ale României: fostul Doi şi-un Sfert (al Internelor) şi serviciul de informaţii al Apărării.

* Toţi cei cinci procurori generali pe care i-a avut România în ultimii 15 ani au semnat asemenea protocoale: Tănase Joiţa, Ilie Botoş, Laura Codruţa Kovesi, Tiberiu Niţu şi Augustin Lazăr.

* Toate aceste protocoale conţin, sub o formă sau alta, prevederile care atrag acum cele mai multe critici: formarea de echipe mixte (procurori şi ofiţeri de informaţii) la cazurile complexe şi feed-back de la procurori către servicii privind modul de valorificare a informaţiilor primite.

* CCR va judeca miercuri doar două dintre protocoale (cel din martie 2009 şi unul dintre cele semnate în decembrie 2016, marcate cu galben). Nu e clar dacă decizia CCR se va limita doar la acestea sau le va viza pe toate.

* Încheierea de protocoale între Parchet şi servicii pare să fi fost o practică răspândită şi curentă, indiferent de partidele care s-au perindat la guvernare, fără ca nimeni s-o fi denunţat până recent. Ar fi cel puţin straniu să ne fi aflat vreme de un deceniu şi jumătate în plin conflict juridic de natură constituţională şi nimeni să nu fi sesizat asta atâta amar de timp.

* Nimeni nu a stabilit până acum cu exactitate natura juridică a acestor protocoale: sunt sau conţin ele veritabile norme de procedură penală (caz în care ar adăuga la lege)? Cum au afectat acestea interesele procesual-penale ale inculpaţilor? (În afară, desigur, de principalul interes al unui infractor, acela de a nu fi prins niciodată).

Nu ştiu în ce măsură Curtea Constituţională şi-a propus să lămurească toate aceste lucruri. Avem însă mari aşteptări, câtă vreme în componenţa Curţii există un personaj extrem de avizat asupra problemei: Daniel Morar.

Într-un interviu recent, acesta a declarat că în cei şapte ani cât a fost şef la DNA, nu a aplicat niciodată protocoalele, pentru că, în opinia sa, ar adăuga la lege, ba chiar ar conţine prevederi ilegale. Cum această atitudine nu i-a fost sancţionată nicicum, să înţelegem că protocoalele nu aveau un caracter tocmai obligatoriu?

Între octombrie 2012 şi aprilie 2013, Daniel Morar a fost, de facto, procurorul general al României. Oficial era prim-adjunct, dar deasupra lui nu mai era nimeni, căci Laura Codruţa Kovesi îşi terminase mandatul şi plecase într-un post de reprezentare la Bruxelles. În acest interval de şase luni, ştie cineva ca Daniel Morar să fi încercat denunţarea protocoalelor, dacă tot le găsea ilegale?

Aşteptăm de la Curte o decizie lămuritoare, convingătoare - şi nu doar un pretext confecţionat cu scopul ca un grup de „inculpaţi de rang înalt”, bine reprezentat de Florin Iordache, să prăbuşească întreg sistemul de justiţie penală din ultimii 15 ani.




Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO „Ucrainenii au luat 8.000 de telefoane mobile și le-au pus pe stâlpi de doi metri, așa detectează dronele Shahed”

2 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

3 Așa o fi? /

4 Culisele uriașului scandal care zguduie regimul Orban, în Ungaria

5 Dezvăluirile neașteptate ale șefului serviciului secret din Ucraina