Mai rău decât măsluirea/Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice

Mai rău decât măsluirea/Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice

Raportul privind modul de raportare a numărului de decese provocate de Covid este cutremurător nu atât prin diferențele între diferite raportări, care ajung la 7.000 de morți, cât prin haosul teribil din sistemul sanitar pe care îl arată, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe SpotMedia.ro.

Și este posibil ca acest haos întreținut atât de ministrul Tătaru, cât și de ministrul Voiculescu să fi fost motivul pentru care actualul ministru nu a vrut să facă public raportul, în pofida solicitării premierului Cîțu. Cine citește are toate motivele să se cutremure.

Și vă invit să parcurgeți aici originalul obținut de SpotMedia.ro:

Ce arată el? Pe scurt, că spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.

 Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționată esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, se arată în raport.

Și de aici a început nebunia. De exemplu, posibilitatea ca același decedat să fie raportat în platforma ministerului Sănătății de mai multe spitale prin care pacientul a trecut succesiv.

Sau: „în raportul centralizator se preia ultima valoare zilnică raportată de fiecare spital. Astfel, dacă un spital a raportat pe data de 1 septembrie un număr total de 100 de decedați, după care, în următoarele zile, nu face raportare, în rapoartele din zilele următoare în care nu raportează se vă menține numărul total de 100 de decedați de la ultima raportare efectuată. În raportul centralizator este afișata data ultimei completări a formularului. Orice raportare eronată efectuată de un spital se poate propaga nedefinit dacă nu este observată și corectată de spital”.

Plus eterna dilemă: morți de Covid sau morți cu Covid? Diagnostic principal – diagnostic secundar. „În totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID U.07.l (19698 decese), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID (ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc)”.

Deci, dacă omul e lovit de mașină, ajunge la spital în urgență, este testat, moare din cauza rănilor și testul iese pozitiv, intră sau nu în statistica deceselor Covid?

Ba chiar mai mult, ”unele DSP suspicionează că unele dintre spitale raportează decesele de toate cauzele în alerte.ms.ro”. Suspiciune pentru că fiind o raportare fără CNP-uri, e foarte greu de verificat om cu om.

Și pe lângă faptul că lucrurile erau deja complicate, în toamna anului trecut, exact când era mai greu în valul al doilea, raportările din alerte.ms.ro au devenit tot mai complicate.

Din septembrie (ministru Tătaru) s-a mai adăugat un câmp, în noiembrie (ministru Tătaru) au devenit 6 câmpuri, în martie 2021 (ministru Voiculescu) au devenit 10 câmpuri:

„Total pacienți Covid-19 decedați - până în prezent din care, Total pacienți Covid-19 decedați - în ultimele 24 de ore din care, Total pacienți Covid-19 decedați în CPU/UPU - până în prezent din care, Total pacienți Covid-19 decedați în CPU/UPU - în ultimele 24 de ore din care, Total pacienți Covid-19 decedați pe SECȚIE - până în prezent din care, Total pacienți Covid-19 decedați pe SECȚIE - în ultimele 24 de ore din care, Total pacienți Covid-19 decedați în ATI - până în prezent din care, Total pacienți Covid-19 decedați în ATI - în ultimele 24 de ore din care, Total pacienți Covid-19 decedați în ATI — INTUBAȚI — până în prezent din care, Total pacienți Covid-19 decedați în ATI - INTUBAȚI - în ultimele 24 de ore”.

Cum își putea imagina cineva că spitale deja cocoșate de efortul pandemiei, cu oameni suprasolicitați, puteau face totul ca la carte în acest hățiș?

Și este de observat că datele arată tot mai multe diferențe între cifre pe măsură ce numărul de câmpuri creștea.

A fost o acțiune voluntară, o măsluire?

Personal, nu cred. Pentru că diferențele erau prea evidente, au continuat și după alegeri, oricine se uita atent în orice zi le putea depista. Și totuși, ministrul Tătaru le-a ignorat, iar ministrul Voiculescu a vorbit despre ele, fără detalii, abia după ce a fost demis.

Ceea ce cred că a fost voluntar și cred că a avut ca scop o aplatizare a numerelor pandemiei înainte de alegerile de anul trecut se referă la modul de testare, de raportare și alocare a cazurilor noi/DSP. Și am scris despre acest lucru înainte de alegeri, pe care și cei care acuză măsluirea cifrelor le doreau la fel de mult. Așa că nimeni nu s-a arătat prea îngrijorat.

Raportarea deceselor, după toate informațiile din acest moment, pare să fie complet haotică, cel puțin la nivelul ministerului: "Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate în alerte.ms.ro. și totodată aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative".

Un haos pentru care dna Mihăilă nu a venit cu soluții, ci doar a încercat să-l ascundă, eludând informația cheie, de fapt. Și ea nu constă în, repet, diferența dintre raportări, ci în cauzele acestei diferențe. Dacă dna Mihăilă consideră cumva că raportul nu e corect, de ce nu îl contestă și de ce a prezentat datele din el, fără explicații?

De ce este cheie? Pentru că, mă tem, este emblematică pentru felul în care se fac raportările în România în toate domeniile, pe criterii diferite, între baze de date și softuri care nu comunică.

Așa e și la ANAF, de exemplu. De aceea computerele de la etajul 1 arată altceva decât cele de la etajul 3, iar plata datoriei efectuată la ghișeul de la etajul 1 nu ajunge la etajul 3 zile întregi în care se poate întâmpla chiar și o poprire. Este o experiență reală.

Mostra asta de haos poate fi valabilă, și sunt convinsa că e, în toate domeniile, din foarte multe motive, care țin de incompetență, de prostie, de corupția care a blocat simplificarea procedurilor pentru a nu deveni prea ușor de urmărit sau a prădat banii pentru investiții IT.

Ce va ieși la a nu știu câta reformă a pensiilor nici măcar nu vreau să mă gândesc.

Cred că ar fi fost preferabil să fie vorba despre o fraudă, o măsluire. Pentru că ea presupune control, coerență și posibilitatea unei rapide corectări și reintrări în adevăr. Ceea ce vedem în acest raport este exact lipsa oricărui control, a oricărei coerențe. Ceea ce e cu mult mai grav.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Raluca Drăgoi, pozată în timp ce face sex oral

2 Așa o fi? / Dubioase și urât mirositoare sunt dedesubturile politicii românești

3 Câh...

4 Așa arată relaxarea la Mamaia

5 Cel mai prost scenariu pentru omenire