Majoritatea românilor vor alegeri anticipate. Cum ar arăta votul dacă scrutinul ar avea loc duminică

Majoritatea românilor consideră necesare alegerile anticipate, arată un sondaj CURS realizat în perioada 1–14 mai 2026 și publicat duminică, 17 mai. Inflația și costul vieții rămân principalele preocupări ale românilor, într-un context dominat de neîncredere și pesimism față de direcția în care se îndreaptă țara.

81% dintre respondenți indică inflația și costul vieții drept problemele majore ale României. Alte preocupări semnificative sunt:

instabilitatea politică – 59%,

corupția – 38%,

securitatea națională – 36%,

prețul combustibilului – 31%,

lipsa locurilor de muncă – 21%.

Pesimism accentuat privind direcția țării

Climatul general este unul profund negativ, potrivit sondajului CURS:

82% cred că România merge într-o direcție greșită,

doar 15% consideră că direcția este bună.

Percepția asupra viitorului este la fel de sumbră:

44% se declară „mai degrabă pesimiști”,

26% – „foarte pesimiști”,

doar 28% – optimiști.

„Percepția negativă asupra evoluției României este aproape generalizată: peste opt din zece respondenţi consideră că ţara merge într-o direcție greșită, iar majoritatea populației privește cu pesimism următorii ani. În paralel, instituțiile centrale ale statului şi liderii politici continuă să înregistreze niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reușească să coaguleze un sprijin majoritar”, notează realizatorii sondajului (rezultatele, AICI ).

Majoritatea românilor consideră necesare alegerile anticipate

56% dintre respondenți cred că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun acestei soluții. Rezultatul indică, potrivit autorilor cercetării, „existenţa unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configuraţii politice”.

Intenția de vot: AUR pe primul loc

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, clasamentul ar arăta astfel:

AUR – 32%

PSD – 24%

PNL – 20%

USR – 10%

UDMR – 5%

PNRR–Piedone – 4%

SOS România – 3%

Altul – 2%

Peste 60% din români consideră că țara ar fi mai puternică după unirea cu Republica Moldova | Sondaj

„Rezultatele indică o competiţie relativ stabilă între principalele partide, cu AUR în poziţie de lider şi cu o diferenţă clară faţă de restul competitorilor”, notează sursa citată.

Cercetarea relevă și orientarea ideologică a respondenților:

„Electoratul se defineşte predominant conservator. Din punct de vedere ideologic, cei mai mulţi respondenţi afirmă că se simt apropiaţi de zona creştin-democrată (29%) şi de cea naţionalistă (24%). 16% se definesc ca social-democraţi, 12% ca liberali, iar 10% se apropie de progresism. Datele indică o orientare predominant conservatoare a electoratului român, într-un context marcat de insecuritate economică şi instabilitate politică”, explică realizatorii sondajului.

Încrederea în liderii politici: niciunul nu trece de 35%

Nicio personalitate politică nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată. Clasamentul este condus de:

Călin Georgescu – 32%,

Nicușor Dan – 31%,

Ilie Bolojan – 25%,

George Simion – 23%.

„Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone şi Sorin Grindeanu sunt grupaţi în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Şoşoacă şi Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere”, precizează autorii sondajului.

Sondaj: în ce state au românii cea mai mare încredere și cine ocupă ultimul loc. „Doar o treime din electoratul AUR simpatizează Rusia”

Încrederea în instituții: Biserica și Armata, pe primele locuri

În privința instituțiilor, încrederea rămâne scăzută pentru cele centrale, dar ridicată pentru cele tradiționale:

Biserica – 79%,

Armata – 76%,

Poliția – 55%,

autoritățile locale – 53%.

În schimb:

Parlamentul – 24%,

Guvernul – 26%,

Justiția – 20%,

Președinția – 31%.

În partidele politice:

35% au puțină încredere,

33% nu au deloc,

30% au multă sau foarte multă încredere.

Date metodologice

Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.664 de respondenți, populație adultă rezidentă în România, prin interviuri față‑în‑față, la domiciliul participanților. Marja de eroare este de +/-2,4%, la un nivel de încredere de 95%.