
Mamă și ofițer pe flancul estic al NATO: povestea căpitanului Diana Panait din Poliția Militară
Visul inițial al Dianei Panait a fost zborul, dar destinul i-a oferit o misiune cel puțin la fel de importantă și a așezat-o în fruntea logisticii unei structuri de elită. Într-un interviu pentru „Adevărul”, căpitanul Poliției Militare vorbește despre despre rigoare, misiunea de a fi mamă sub jurământ militar și cum se vede siguranța României prin ochii unui ofițer de pe flancul estic al NATO.
Adevărul: Sunteți căpitan în cadrul Batalionului 265 Poliție Militară și aveți o carieră serioasă. Cum a început călătoria dumneavoastră în lumea militară, a fost un vis din copilărie sau o provocare apărută mai târziu?
Diana Panait: Până în clasa a 8-a am urmat cursurile în cadrul școlii din localitatea natală, Valea-Lungă, în cadrul căreia am avut parte de învățători și profesori dedicați, implicați, a căror vocație mi-a inspirat dragul de învățare și cunoaștere și cărora le mulțumesc! Și fiindcă vorbeam de vocație, după această etapă am optat pentru un liceu cu profil vocațional, urmând cursurile Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. La finalul acestuia, cariera militară a fost, cu certitudine singura opțiune pentru continuarea studiilor, iar drumul m-a condus înspre Academia Forțelor Terestre.
A fost opțiunea și provocarea apărută spre finalul studiilor gimnaziale, provocare ce s-a transformat în vis și obiectiv. A fost inițiată de căutarea unui adolescent pentru ceva mai mult decât un liceu, pentru acel loc în care cunoașterea să se îmbine cu dăruire, implicare activă și vocație și definită de o prezentare a ofertei educaționale a Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul”. E o călătorie, nu ușoară, dar care, indiferent de câte ori ar începe, ar fi la fel.
De ce a ales Poliția Militară
De ce ați ales tocmai Poliția Militară, o structură recunoscută pentru rigoare, disciplină strictă și intervenții deosebite?
Din categoria viselor, primul meu vis, clar conturat în ceea ce privește mediul militar, s-a definit la sfârșitul liceului și are legătură cu aviația, însă anumite limitări date de acuitatea vizuală au schimbat traseul călătoriei mele și odată admisă în cadrul Academiei Forțelor Terestre, am decis să continui cu alegerea ineditului și a provocării, anul în care alegerea armei și specializării militare trebuia făcută de către mine, fiind primul an în care Poliția Militară s-a regăsit printre opțiuni.
Mulți consideră Poliția Militară un mediu dur. Ați simțit vreodată nevoia să demonstrați mai mult decât colegii bărbați pentru a fi acceptată și respectată?
În întregimea lui, mediul militar este unul caracterizat de rigoare, seriozitate, curaj și devotament și da, uneori duritate, dar duritate ca definiție a efortului fizic susținut, a standardelor și obiectivelor înalte și clar definite. Acestea fiind spuse am simțit de la început că trebuie să îmi demonstrez mie mai mult, am înțeles că pregătirea și devenirea profesională se întâmplă zi de zi, că dedicarea și implicarea aduc rezultatele necesare și dorite. Mi-am început cariera de ofițer în funcția de comandant pluton Poliție Militară la Timișoara, alături de un colectiv excepțional, cu vaste experiențe profesionale atât pe plan național, cât și internațional, împreună cu care am avut șansa de a simți aprecierea activităților bine desfășurate, nu în calitate de femeie militar, ci în calitate de militar. Profesia militară este una în care standardele și obiectivele sunt clar definite, atât în ceea ce privește activitatea, cât și în ceea ce privește procesul de accedere în carieră și ocupare a funcțiilor, iar genul nu este pe lista criteriilor conform cărora personalul este apreciat. Chiar mai mult decât atât vreau să le mulțumesc tuturor colegilor bărbați cu care am colaborat de-a lungul carierei mele și care m-au sprijinit în îndeplinirea sarcinilor.
Un rol esențial
Ce presupune, mai exact, rolul dumneavoastră în cadrul Batalionului 265? Cum arată o zi de muncă obișnuită, dacă există așa ceva în armată?
În prezent în cadrul Batalionului 265 Poliție Militară îndeplinesc atribuțiile funcției de șef al logisticii, un domeniu complex, provocator și satisfăcător. Depinde foarte mult de perspectiva, domeniul și cunoștințele prin care definim „obișnuitul”, dar răspunzând în calitatea mea de militar, da, există obișnuit, sau mai bine spus zile cu activități curente specifice unității. Astfel, într-o zi obișnuită desfășurăm instrucție, exerciții, sarcini administrative și activități de stat major în sprijinul celor două precizate anterior, și nu în număr redus.
Care este cea mai mare provocare fizică sau psihică pe care o întâlniți în misiunile dumneavoastră? În contrapondere, ce vi se pare cel mai „ușor” sau natural în ceea ce faceți?
Voi începe cu ceea ce este în mod natural, ușor și firesc și mai anume toate activitățile specifice domeniul poliției militare și de sprijin al acestora. În contrapondere, cele mai dificile momente atât din punct de vedere fizic, cât și fizic, sunt cele în care toate cele menționate anterior acaparează cea mai mare parte a timpului și energiei noastre, în defavoarea celorlalte familii ale noastre.
Cum este atmosfera în unitate? Mai aveți colege și cum vedeți evoluția prezenței feminine în Poliția Militară în ultimii ani?
Încep de la cuvântul „familie”, pentru că pe lângă valorile clasice ce definesc mediul militar, eu personal, găsesc, cultiv și apreciez în cadrul colectivului în care lucrez multe din valorile si simbolurile acestei mici instituții, de bază și esențiale societății. Colectivul Batalionului 265 Poliție Militară este unul tânăr, motivat și determinat, în cadrul căruia o parte considerabilă este reprezentată de femeile militar. Prezența feminină în creștere în rândurile polițiștilor militari este binevenită, acestea ocupând o gamă largă de funcții din cadrul structurii noastre, iar consecvența, determinarea și organizarea, ce în mod genetic definesc feminitatea sunt elemente esențiale specificului acestei arme.
Sfaturi pentru tinerele care vor o carierǎ militară
Ce le-ați spune tinerelor care privesc spre o carieră militară, dar se tem că este „prea greu pentru o femeie”? Le recomandați această cale?
Orice tânără ce se regăsește în valorile Armatei României , poate, cu siguranță, avea curajul să facă acest pas. Este nevoie de muncă, dacă de exemplu activitatea fizică sau sportul nu sunt la momentul de față pe lista cu priorități, dar acest lucru nu trebuie să ne sperie, mai mult decât atât poate fi un element motivant având în vedere importanța unei vieți active, cu principii sănătoase, în ansamblu. Da, există feminitate, da, există apreciere, da, există posibilitatea de a evolua și performa. Este o profesie frumoasă, unde însă vocația, patriotismul și devotamentul trebuie să fie prezente.
Ce misiuni are Poliția militară dincolo de cele externe? Ați participat la misiuni externe, din ce știu Batalionul 265 are un istoric bogat în teatrele de operații din Afganistan, Irak, Balcani?
Poliția militară execută o gamă largă de misiuni în sprijinul acțiunilor militare, atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau război, ce cuprind activități din spectrul asigurării manevrei și mobilității, asigurării securității și stabilirii și menținerii ordinii și disciplinei. Până în acest punct al carierei mele nu am participat la misiuni externe, alegând cea mai importantă misiune a mea, din perspectiva de femeie, cea de mamă. Batalionul din care acum fac parte are într-adevăr, un bogat istoric în ceea ce privește prezența în teatrele de operații și îi apreciez profund pe toți colegii mei care au servit Armata României și în afara teritoriului național. Este o activitate care fără doar și poate definește și desăvârșește pregătirea și evoluția profesională militară, pe care în viitor, dacă situația o va impune o voi onora cu implicarea și prezența necesară.
Siguranța începe cu fiecare din noi
Privind spre ce se întâmplă în Ucraina și Orientul Mijlociu, cum analizează un ofițer de poliție militară aceste amenințări?
Ofițerii de poliție militară sunt în permanență pregătiți să execute misiunile specifice, în baza analizelor, hotărârilor și ordinelor structurilor cu atribuții în aceste domenii.
Cel mai important pentru cei de acasă: având în vedere poziția noastră pe flancul estic și tot ce vedeți din interiorul sistemului, ar trebui să ne simțim în siguranță în România în acest moment?
Îmi permit să spun, în primul rând, că siguranța pe care ne dorim să o simțim zi de zi în interiorul țării noastre poate fi definită și de foarte multe acțiuni ce pot fi întreprinse de fiecare dintre noi în calitate de cetățean și acesta ar trebui să fie primul nostru indicator: propriile fapte. În ceea ce privește modalitatea în care pot defini siguranța din perspectiva mea de militar, repet faptul că fiecare dintre noi este pregătit și își îndeplinească sarcinile în conformitate cu jurământul de credință depus în momentul intrării în familia Armatei României. Da, eu mai simt în siguranță.
Atunci când ieșiți pe poarta unității, ce hobby-uri aveți, ce pasiuni și cum vă place să vă petreceți timpul liber?
Am amintit de cea mai importantă misiune a mea, a femeii, cea de mamă și cea mai bună și plăcută manieră de a mă bucura de timpul liber este cea în prezența familiei, a fiul meu căruia îi mulțumesc. Plimbările și drumețiile în natură, cititul și gătitul cu el sunt mereu aventuri și delectări memorabile.
Sursa: adevarul.ro


