Specialiștii au identificat trei tipuri de dietă alimentară care ne pot ajuta să îmbătrânim sănătos. Mai mult decât atât, arată studiile, aceste obiceiuri alimentare ne pot feri toată viața de diabet, boli cadiovasculare și demență.

Dieta alternativă index FOTO shutterstock

Ceea ce mâncăm ne poate prelungi sau scurta viața. În plus, ne va decide soarta la bătrânețe. Specialiștii spun că o dietă corespunzătoare ne poate asigura o viață fără boli cel puțin până la vârsta de 70 de ani. Mai mult decât atât ne poate prelungi considerabil viața. Ce trebuie însă să mâncăm pentru a scăpa de boli cronice, cauzate inclusiv de alimentație, precum diabet, afecțiunile cardiovasculare, demența sau chiar cancer. Un studiu recent realizat de specialiștii suedezi de la Karolinska Institute ai Universității suedeze din Solna arată că trei diete sunt cu adevărat eficiente în combaterea bolilor cronice, în păstrarea sănătății până la adânci bătrâneți și pentru creșterea longevității.

Mâncarea nesănătoasă înseamnă o bătrânețe chinuită

Alimentația este un proces natural, esențial pentru întreținerea vieții la ființele umane. Obiceiurile alimentare s-au schimbat de-a lungul timpului. Oamenii de știință spun că am ajuns să mâncăm tot mai nesănătos. Din cauza alimentației nesănătoase, spun specialiștii, riscăm să ne îmbolnăvim de boli cronice grave precum diabetul, hipertensiunea arterială sau demența. Studiul realizat de cercetătorii suedezi de la Universitatea din Solna și publicat în revista de specialitate „Nature Aging” arată că majoritatea problemelor de sănătate, mai ales la vârsta a treia, sunt provocate de o alimentație nesănătoasă.

Autorii studiului s-au concentrat pe legătura dintre alimentație și bolile cronice la adulții în vârstă. A fost analizată o paletă întreagă de boli cadriovasculare, neuropsihiatrice și musculo-scheletice. Pentru analiza subiecților umani au fost analizate datele din Studiul Național Suedez privind Îmbătrânirea și Îngrijirea în Kungsholmen (SNAC-K), un registru pe termen lung care urmărește indicatorii de sănătate, istoricul medical și testele cognitive în rândul adulților în vârstă. La testări au participat peste 2400 de adulți în vârstă care aveau o medie de 71.5 ani la momentul inițial. Oamenii de știință au folosit date acumulate pe parcursul a 15 ani pentru a examina modul în care dietele au influențat acumularea bolilor cronice.

Evident, subiecții au fost împărțiți pe categorii, în funcție de obiceiurile lor alimentare. Unii preferau, de exemplu, o dietă mediteraneeană, alții una bogată în carne roșie și alimente ultra-procesate. Studiind efectul dietei asupra bolilor cronice, cercetătorii au descoperit că persoanele care au avut diete mai sănătoase au avut tendința de a dezvolta o progresie mai lentă a problemelor de sănătate cronice sau au fost feriți de boli cronice. În schimb, participanții care au consumat o dietă proinflamatorie au fost mai predispuși să dezvolte multiple boli cronice. În urma studiului au fost remarcate trei diete care au contribuit decisiv la îmbunătățirea stării de sănătate a subiecților.

Dieta mediteraneeană, sănătate curată

Dieta care a dat cele mai bune rezultate, adică a îmbunătățit sau menținut starea de sănătate a subiecților, dovedind rezultate deosebite în prevenirea bolilor cronice grave, a fost MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay). Pe scurt, o dietă concentrată pe consumul de fructe, legume, cereale integrale și grăsime sănătoase. Sunt folosite alimente consumate de popoarele din bazinul Mediteranei, în special italieni, francezi, spanioli și greci. Totodată, rețetele popoarelor mediteraneene sunt combinate cu principiile dietei DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), special concepută pentru prevenirea hipertensiunii arteriale.

Dieta DASH pune accent pe fructe, legume, lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cereale integrale și proteine slabe, limitând în același timp sodiul, grăsimile saturate și zaharurile adăugate. Se pune accent pe alimentele pe bază de plante care sunt minim procesate, limitând în același timp alimentele de origine animală bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. De exemplu, mâncărurile care sunt recomandate a fi consumate cu regularitate sunt: legumele verzi sau cu frunze verzi (spanac, varză, kale, salată etc), alte tipuri de legume (de exemplu, broccoli, morcov, etc), fructele de pădure, fasolea, nucile, cerealele integrale( ovăz, quinoa, zahăr brun), peștele, carnea de pasăre și uleiul de măsline. Alimentele care trebuie limitate sunt: carnea roșie (vita, oaia, vânatul), untul, brânza, mâncarea prăjită, dulciurile și foietajele. A se evita produsele de tip fast-food. Această dietă a fost concepută pentru a fi foarte flexibilă tocmai pentru a permite variații bazate pe preferințele fiecăruia și nevoi.

AMED, scorul alimentar care-ți evaluează sănătatea

Al doilea tip de dietă, cu rezultate extraordinare în cadrul studiului realizat de suedezi, se bazează pe sistemul de scor alimentar AMED (Alternative Mediterranean Diet). Seamănă destul de bine cu dieta MIND, oferind un scor alimentar care evaluează respectarea unui model de consum mediteranean, în special la populațiile din afara regiunii mediteraneene.

Este o adaptare a scorului tradițional al dietei mediteraneene, concentrându-se pe consumul de alimente pe bază de plante, pește și grăsimi sănătoase, limitând în același timp consumul de carne roșie și procesată, precum și consumul de alcool. Scorul AMED variază de obicei de la 0 la 9. Scorurile mai mari indică o adaptare mai mare la modelul alimentar mediteranean. Fiecare componentă este evaluată în funcție de alimentele consumate de fiecare individ. Cu cât scorul AMED este mai mare cu atât este mai sănătoasă alimentația unui individ. Scorurile mari se pot obține consumând, în mare parte, toate alimentele descrise la dieta MIND, punându-se accent și pe limitarea consumului de alcool. Nu mai vorbim de vicii precum fumatul.

Dieta specialiștilor de la Harvard

Experții în medicină și alimentație sănătoasă de la prestigioasa Universitate Harvard au elaborat un model alimentar intitulat AHEI (Alternative Healthy Eating Index) care este bazat, la fel ca dieta mediteraneeană, mai mult pe legume și fructe, dar și pe grăsimi și proteine sănătoase. AHEI înseamnă „Indicele de Alimentație Alternativă Sănătoasă” și pune accentul pe alimentele legate de prevenirea bolilor cronice. Se încurajează consumul ridicat de legume, fructe, cereale integrale, nuci, leguminoase și grăsimi sănătoase, limitând consumul de carne roșie și procesată, băuturile îndulcite cu zahăr și sodiul.

Scorurile AHEI sunt utilizate pentru a evalua calitatea dietei. Dieta AHEI, așa cum arată studiile, este asociată cu un risc mult mai mic de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și chiar unele tipuri de cancer. În concluzie, cele mai bune diete pentru o viață mai lungă și o bătrânețe cât mai sănătoasă și activă sunt cele elaborate de specialiști pentru a combate bolile cronice, bazate pe vegetale, cereale integrale, carne de pește, pui și ulei de măsline.