Marea provocare a Autostrăzii A1 Sibiu - Pitești. Tronsonul montan cu 50 de pasaje și un tunel de 1.7 kilometri

Cel mai dificil tronson al Autostrăzii Sibiu–Pitești a intrat într-o etapă importantă. Pe sectorul montan Cornetu–Tigveni, lucrările avansează la fundații și la ecoductul de pe Valea Oltului, în timp ce șantierul se pregătește pentru forarea Tunelului Poiana, cel mai lung al autostrăzii.

Șantierul Autostrăzii A1, pe secțiunea Corbetu - Tigveni. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Peste 40 de kilometri din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești au fost deschiși traficului rutier în ultimii ani, iar cea mai dificilă porțiune, de aproximativ 80 de kilometri, între localitățile Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier, având termen de finalizare estimat pentru 2027–2028.

Autostrada montană traversează Valea Oltului și Valea Băiașului, prin județele Sibiu, Vâlcea și Argeș, iar traseul ei va cuprinde nouă tuneluri, cu o lungime totală de 8,5 kilometri, și peste 100 de pasaje.

Cel mai complex tronson al viitoarei autostrăzi a fost proiectat între localitățile Cornetu (județul Vâlcea), de pe Valea Oltului, și Tigveni (județul Argeș), aflată în apropiere de Curtea de Argeș.

Mobilizare pe șantierul autostrăzii montane

Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești are o lungime de 37,5 kilometri și va cuprinde peste 50 de poduri, pasaje și viaducte, dar și Tunelul Poiana, situat la limita județelor Vâlcea și Argeș, cu o lungime de 1,7 kilometri. Sute de muncitori au fost mobilizați de la începutul anului pe traseul viitoarei autostrăzi de la poalele Munților Coziei.

Lucrările au demarat la începutul anului 2025, iar până în prezent statul român a emis autorizațiile necesare construcției pentru aproximativ 25 de kilometri din traseul autostrăzii. Pentru restul segmentelor este necesară revizuirea acordului de mediu și realizarea exproprierilor suplimentare.

Pe segmentele aflate în șantier au loc lucrări la fundațiile mai multor viaducte, foraje pentru piloți forați de mare adâncime, sunt amenajate platforme tehnologice și se montează armături și cofraje pentru viitoarele pile ale viaductelor.

În apropierea Mănăstirii Cornetu, de pe Valea Oltului, locul unde începe Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, au început lucrările la Ecoductul Călinești. Acesta va avea o lățime minimă de 100 de metri și o lungime de peste 300 de metri și va traversa DN7, calea ferată CF201 și râul Olt, între kilometrii 45+300 și 45+750, la nord de localitatea Călinești.

Au fost amenajate drumuri tehnologice și platforme de lucru, iar pe malurile Oltului se lucrează la stabilizarea versanților și la viitoarele fundații. Ecoductul Călinești, al doilea proiectat pe Autostrada Sibiu – Pitești, alături de cel din localitatea Lazaret, are rolul de a asigura continuitatea habitatelor naturale și de a permite traversarea în siguranță a faunei sălbatice peste infrastructura de transport.

Pregătiri pentru săparea celui mai lung tunel

De asemenea, a fost pregătit terenul pentru începerea forării celui mai lung tunel de pe Autostrada Sibiu – Pitești. La începutul lunii ianuarie, utilajul TBM (Tunnel Boring Machine), folosit la săparea tunelurilor lungi, a fost adus în Portul Constanța, iar componentele sale au fost transportate la Călărași, pentru preasamblare.

Imaginea 1/13: Autostrada Sibiu Pitești Valea Oltului, Tronsonul Cornetu Tigveni Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (1) jpg

„După asamblarea preliminară a unor elemente, segmentele acestui «uriaș tehnologic» vor fi transportate, cu autovehicule agabaritice, pe șantierul Secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1). Acest utilaj se remarcă prin câteva caracteristici notabile: diametrul de 12,49 metri (cât o clădire cu patru etaje), lungimea de 100 de metri (echivalentul unui teren de fotbal) și greutatea de 3.300 de tone. Tunelul Poiana (1,7 kilometri) va fi primul tunel rutier din România forat cu tehnologia TBM, o premieră națională absolută”, a informat, recent, Cristian Pistol, directorul CNAIR.

Tunelul Poiana, cu câte două galerii și două benzi pe sens, a fost planificat pentru a traversa Dealul Frăsinet, între județele Vâlcea și Argeș, fiind necesar pentru a evita zona cu alunecări active de pe Valea Poieni.

Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni este construită de asocierea Astaldi/WeBuild – Tancrad. Contractul, semnat în 2022, are o valoare estimată de 5,32 miliarde de lei (fără TVA), iar finalizarea lucrărilor este așteptată în jurul anului 2028, în funcție de durata revizuirii acordului de mediu și de obținerea autorizațiilor de construire pentru restul traseului. Potrivit CNAIR, stadiul execuției a ajuns la circa 11%.

Odată cu finalizarea celor trei tronsoane aflate în șantier ale Autostrăzii Sibiu – Pitești, aceasta va face posibilă conexiunea pe autostradă a regiunilor istorice Muntenia și Transilvania. Autostrada montană face parte din Autostrada A1 Nădlac – București, cu o lungime de aproape 580 de kilometri, din care a mai rămas în șantier și un segment de aproximativ 10 kilometri, între localitățile Holdea și Margina. După finalizarea acestuia, A1 va lega complet frontiera de vest a României, la Nădlac, de Capitală.

Locul legendar traversat de viitoarea autostradă

Spre deosebire de alte segmente de autostradă, tronsonul Cornetu – Tigveni traversează în mare parte o zonă aproape sălbatică, care urmează Valea Băiașului (Râul Alb), cu câteva sate pitorești, dar greu accesibile din cauza reliefului și a drumurilor nemodernizate.

Statuia lui Basarab I. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

De o parte a Văii Băiașului se înalță crestele ascuțite ale Munților Cozia, declarați încă din 1966 rezervație a naturii. Viitoarea autostradă va ocoli prin nord Parcul Național Cozia, din județul Vâlcea, cu o întindere de peste 17.000 de hectare, traversând valea în care sunt înșirate câteva sate pitorești. În nordul traseului, călătorii întâlnesc alte sate răsfirate pe colinele din zona submontană a Munților Făgăraș.

Valea Băiașului ar fi fost locul legendarei bătălii din 1330, unde voievodul muntean Basarab I a înfrânt armata regelui Carol Robert de Anjou, moment ce marchează începutul independenței Țării Românești. Evenimentul a fost cunoscut mai târziu, ca „bătălia de la Posada”, deși acest nume nu este menționat în cronicile medievale, iar locul exact al acesteia nu a fost identificat cu precizie. Unii istorici au susținut că lupta ar fi fost în poiana aflată la răscrucea drumurilor dintre satele învecinate Perișani, Pripoare și Băiașu.

Aici a fost ridicată statuia lui Basarab I, pentru a aminti locul faimoasei bătălii menționate în cronicile medievale. Alți istorici arată însă că lupta dintre armatele Regatului Ungariei și cele ale Țării Românești s-ar fi purtat la câțiva kilometri în aval, în apropiere de Cornetu, unde apele Băiașului se revarsă în Olt.

O stâncă proeminentă, denumită Turnul lui Doancă, ridicată în vecinătatea Mănăstirii Ioan Iacob Hozevitul, ar fi marcat locul unde armatele muntene au zdrobit, într-o ambuscadă, pe cele ale regelui Ungariei.

De-a lungul timpului, ipotezele lansate de istorici cu privire la locul bătăliei din 1330 au vizat și Defileul Oltului, zona Mehadiei, Valea Prahovei sau Culoarul Rucăr-Bran.