Mark Galeotti: Își poate ține Zelenski vulturii sub control?
<< Nu există îndoială că Occidentul susține lupta Ucrainei pentru suveranitate și supraviețuire. Totodată, nu există îndoială că, în ciuda retoricii entuziaste, această susținere este atât condiționată, cât și limitată de dorința de a preveni escaladarea războiului. Acest lucru a fost amplu demonstrat de recentele dezvăluiri despre relația Washingtonului cu Kirill Budanov (foto arhivă, alături de președintele Zelenski – n.tr.), șeful HUR, serviciul de informații militare ucrainean >>, scrie Mark Galeotti, pentru The Spectator .
<< „Zelenski a intervenit pentru a bloca operațiunile, îngrijorat nu doar de repercusiunile din partea Moscovei, ci și de cele ale altor guverne”.
Washington Post a scris săptămâna aceasta că, în timp ce se apropia aniversarea invaziei din Ucraina, Budanov le-a spus angajaților săi să se pregătească pentru „lovituri în masă” împotriva unor ținte din Rusia – inclusiv Moscova – cu tot ceea ce avea HUR, conform unui raport clasificat al Agenției Naționale de Securitate din SUA. Una dintre opțiunile menționate în articol a fost bombardarea orașului portuar Novorossiisk de la Marea Neagră cu drone explozive. Un alt scenariu, vehiculat în rapoarte neconfirmate pe rețelele sociale din Ucraina, a fost cel al unor atacuri de sabotaj împotriva secțiilor de poliție și a altor ținte similare, în orașele de frontieră.
Conform unui raport ulterior al CIA, Budanov „a fost de acord, la cererea Washingtonului, să amâne atacurile”. Implicația este că întreaga idee a unei campanii în interiorul Rusiei a fost respinsă, iar unii sugerează că președintele Volodimir Zelenski a trebuit să intervină.
Nu ar fi prima dată când americanii au exprimat îngrijorări cu privire la ambițiile agențiilor de informații ucrainene în general și cu privire la generalul maior Budanov, în mod particular. La 37 de ani, el este considerat un junior în rândul comandamentului de vârf al Ucrainei și al spionilor din întreaga lume, și a dobândit reputația de ofițer abil, inventiv și ambițios. HUR cu siguranță a fost capabil să-și depășească cu mult nivelul, în acest război, de la recunoașterea câmpului de luptă până, se pare, la lansarea de raiduri în teritorii ostile.
El este o figură obișnuită în media, susținând că Vladimir Putin este bolnav în fază terminală și aproape de moarte, că războiul va se va termina în curând și că Crimeea va fi recucerită în această vară. Unele dintre aceste afirmații sunt parte a războiului psihologic intenționat, în efortul de a destabiliza și diviza elitele ruse și a întări aliații Ucrainei. De asemenea, el se bucură clar de a fi o figură publică controversată.
Entuziasmul pentru Budanov este adesea temperat de o anumită prudență. Un oficial superior american a întrerupt o evaluare altfel entuziastă a acestuia, pentru a adăuga: „dar uneori pare mai interesat să rănească Rusia decât să câștige războiul”. Pentru un politician ucrainean, problema era mai degrabă aceea că „Budanov este ambițios. A ajuns departe, rapid și nu crede că trebuie să se oprească. După ce războiul se va încheia, vor fi o mulțime de oportunități, simte el”.
Oricare ar fi adevărul, este clar că Occidentul – sau cel puțin Statele Unite – lucrează din greu pentru a încerca să restricționeze acțiunile Ucrainei care ar putea duce la escaladare, dar nu întotdeauna cu succes deplin. De exemplu, o lovitură directă împotriva Crimeei ar fi, conform unui analist al Ministerului britanic al Apărării, „o amenințare directă la adresa lui Putin, care probabil ar răspunde cu tot ceea ce nu a îndrăznit să folosească încă”. Reticența de a furniza anumite arme este parțial motivată de încercările de a limita capacitatea Kievului de a lansa un astfel de atac.
Totodată, asasinarea, în august, a Dariei Dughina, fiica ideologului imperialist Alexandr Dugin, nu a fost atribuită în mod corespunzător, dar de atunci Washingtonul a emis avertismente ferme împotriva unor astfel de atacuri în viitor. În ciuda acestui fapt, loviturile cu drone peste graniță au continuat – ceva ce pare să fie acceptat de ambele tabere, Moscova și Washingtonul – dar au existat și alte asasinări pe teritoriul rus. Luna trecută, un blogger naționalist, Vladlen Tatarski, a fost ucis printr-un atac cu bombă, la Sankt Petersburg, despre care mulți sugerează că a fost organizat de „fantomele” Ucrainei.
