Mediterana supraîncălzită crește riscul de viituri rapide și furtuni violente în sudul Europei

Fenomenul El Nino va aduce furtuni puternice în Europa Foto: Arhiva Adevărul

Europa a fost martora unei veri deosebit de solicitante, caracterizată prin valuri repetate de caniculă intensă, secetă prelungită și incendii de vegetație devastatoare. Încă din luna iunie, confruntându-se cu al treilea val de căldură al anului, Comisia Europeană a subliniat gravitatea situației, calificând-o drept o dovadă incontestabilă a impactului schimbărilor climatice induse de activitățile umane.

Situația nu s-a îmbunătățit semnificativ în iulie și august. Temperaturile persistent ridicate, alături de lipsa precipitațiilor, au agravat seceta în numeroase zone și au alimentat incendii de proporții în Spania, Portugalia, Franța, Grecia și Turcia, ducând la distrugerea a mii de hectare și la evacuări de amploare.

Temperaturi persistente și riscul de fenomene extreme la început de toamnă

Conform datelor furnizate de platforma internațională de prognoză WFY24, debutul lunii septembrie va aduce în continuare o vreme caniculară în bazinul mediteraneean. Se estimează că temperaturile maxime diurne vor atinge valori medii de circa 35 de grade Celsius la Roma, 34 de grade la Atena și 33 de grade la Madrid.

Aceste cifre depășesc cu aproximativ șase până la opt grade media obișnuită pentru această perioadă a anului, indicând o tendință de extindere a verilor extreme europene către luna septembrie.

În contrast, nordul Europei va înregistra condiții diferite. La Berlin, maximele sunt prognozate să ajungă la aproximativ 21 de grade, în timp ce la Londra se așteaptă temperaturi în jur de 20 de grade. Ploile abundente și furtunile recente au pus deja capăt caniculei în anumite zone din Regatul Unit, Germania și Franța, contribuind la rehidratarea solurilor afectate anterior de secetă.

Totuși, această răcire a atmosferei nu elimină riscul de fenomene extreme. Dimpotrivă, coliziunea maselor de aer rece cu apele excepțional de calde ale Mediteranei poate genera condiții propice pentru furtuni deosebit de violente și precipitații abundente, căzute într-un interval scurt de timp.

De ce este mai mare riscul de viituri rapide?

Lunile septembrie și octombrie sunt, prin tradiție, perioadele cu cel mai mare risc de viituri rapide în bazinul mediteraneean. După o perioadă de trei luni de încălzire neîntreruptă, Marea Mediterană atinge valorile sale termice anuale maxime. Concomitent, primele mase de aer rece încep să se deplaseze dinspre nord către această regiune.

Apele calde intensifică procesul de evaporare, îmbogățind atmosfera cu o cantitate considerabilă de umiditate. Atunci când aerul rece întâlnește deasupra mării acest aer cald și saturat cu vapori, contrastul termic rezultat poate genera sisteme atmosferice puternice, capabile să producă ploi torențiale, grindină, fulgere intense și inundații rapide.

În Spania, un astfel de fenomen este denumit DANA, acronimul pentru „depresiune izolată la niveluri înalte”. Acesta descrie o masă de aer rece care se desprinde de fluxul atmosferic principal, rămânând izolată la altitudini mari și interacționând cu aerul cald și umed din straturile inferioare.

Sisteme de tip DANA au fost anterior asociate cu inundații devastatoare înregistrate în Valencia în octombrie 2024 și cu multiple evenimente meteorologice severe în zona orașului Genova din Italia. O vară deosebit de fierbinte poate exacerba acest pericol, deoarece Mediterana oferă atunci o cantitate mai mare de energie și umiditate necesară dezvoltării furtunilor.

Statisticile climatice confirmă, de asemenea, o creștere obișnuită a precipitațiilor odată cu debutul toamnei. De exemplu, în Valencia, media lunară a precipitațiilor crește de la 18 milimetri în august la 47 de milimetri în septembrie. La Palma, această medie urcă de la 21 la 55 de milimetri, iar la Palermo, de la 15 la 42 de milimetri. Euronews subliniază că aceste valori reprezintă medii climatice și nu prognoze specifice pentru cantitățile de precipitații așteptate în septembrie 2026.

Impactul fenomenului El Niño asupra Europei

Evoluția condițiilor meteorologice este, de asemenea, influențată de intensificarea fenomenului El Niño. Acesta apare atunci când temperaturile apelor din estul Oceanului Pacific ecuatorial depășesc valorile medii, generând modificări ale circulației atmosferice și ale tiparelor meteorologice la scară planetară.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a emis un avertisment conform căruia actualul episod El Niño continuă să se intensifice și ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată. Acest fenomen contribuie la creșterea temperaturii medii globale și poate spori riscul de manifestare a unor evenimente meteorologice extreme.

Impactul direct al El Niño este resimțit predominant în zonele tropicale. Episoadele anterioare au fost asociate cu un risc crescut de inundații în America de Sud, în sudul Statelor Unite, în Africa de Est și în Asia Centrală. Concomitent, probabilitatea de secetă și incendii de vegetație crește în Australia, în nordul Americii de Sud și în anumite regiuni asiatice, inclusiv în Indonezia.

Influența asupra Europei este, în general, mai puțin directă și mai puțin severă. Cu toate acestea, Met Office estimează că El Niño ar putea crește șansele unei toamne și ale unui început de iarnă mai ploioase și mai furtunoase în nord-vestul continentului.

Comisia Europeană indică, de asemenea, că fenomenul poate contribui la temperaturi peste media obișnuită în Europa în această toamnă, iar efectele încălzirii s-ar putea extinde până în primăvara anului viitor. Specialiștii își exprimă îngrijorarea că o combinație între un episod El Niño deosebit de puternic și încălzirea globală cauzată de schimbările climatice ar putea face din anul 2027 cel mai cald an consemnat vreodată la nivel mondial.

Meteorologii reamintesc, totuși, că El Niño nu este principalul factor responsabil pentru vara extremă prin care a trecut Europa. Valurile de caniculă, care devin tot mai frecvente și mai intense, sunt atribuite în primul rând schimbărilor climatice, în timp ce variațiile naturale precum El Niño adaugă o presiune suplimentară asupra sistemului climatic.