Arheologii egipteni au descoperit, într-un sarcofag antic recent dezgropat, despre care se credea că ar putea adăposti rămăşiţele lui Alexandru cel Mare, trei mumii care par a fi membrii aceleiaşi familii, potrivit Reuters.

Muncitorii care lucrau la construcţia unei clădiri de apartamente din oraşul-port al Mediterană Alexandria au descoperit întâmplător, luna aceasta, un sarcofag sigilat, din granit negru, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani.

Descoperirea sicriului de 30 de tone, cel mai mare scos la iveală în Alexandria, a dat naştere, în presa locală şi internaţională, speculaţiilor că ar putea adăposti rămăşiţele lui Alexandru cel Mare, fondatorul, în anul 331 î.Hr., al oraşului care îi poartă numele.

Ministerul antichităţilor din Egipt a respins cu tărie posibilitatea ca sarcofagul să adăpostească rămăşiţele lui Alexandru cel Mare, iar joi s-a dovedit că scepticismul oficialilor a fost justificat.

''Am găsit osemintele a trei persoane, în ceea ce pare locul de înmormântare al unei familii... Din păcate, mumiile din interior nu erau în cea mai bună stare de conservare şi s-au păstrat doar oasele'', le-a spus secretarul general al Consiliului Suprem al Antichităţilor, Mostafa Waziri, reporterilor de la faţa locului.

Waziri a precizat că rămăşiţele s-au dezintegrat din cauza apelor menajere scurse de la o clădire învecinată, care au pătruns în interiorul sarcofagului printr-o mică fisură pe una dintre laturi.

Locul unde se află rămăşiţele lui Alexandru cel Mare, decedat în anul 323 î. Hr., în Babilon, rămâne în continuare un mister.

Sarcofagul din Alexandria este cea mai recentă dintr-o serie de descoperiri arheologice interesante scoase la iveală anul acesta în Egipt, printre care se mai află un mormânt cu o vechime de 4.400 de ani în Giza şi o necropolă antică în oraşul Minya, la sud de Cairo.

Mormântul din Alexandria, care nu purta niciun însemn, nu pare să fi aparţinut niciunui alt conducător important din perioada ptolemeică (332 î. Hr. - 30 î. Hr.), asociată cu Alexandru cel Mare, sau perioada romană care a urmat, a spus Waziri.

Perspectiva deschiderii sarcofagului a declanşat în presa egipteană speculaţii referitoare la eliberarea unui blestem cu o vechime de o mie de ani.

''L-am deschis şi, slavă Cerului, omenirea nu a fost distrusă'', a spus Waziri. ''Eu am fost primul care mi-am vârât capul în întregime în sarcofag... şi iată-mă în faţa voastră... nu am nimic.'' AGERPRES