Crezi că o dietă fără grăsimi sau zahăr te ajută să trăiești mai mult? Specialiștii spun altceva: echilibrul e cheia, iar extremele alimentare pot fi periculoase.

Poți mânca sănătos și totuși să-ți faci rău. În nutriție, extremele ucid — iar miturile despre zahăr, grăsimi și viață lungă sunt mai periculoase decât par. Spre exemplu, uleiul de măsline nu e medicament, iar dieta fără zahăr nu e rețetă sigură pentru longevitate .

Suntem bombardați zilnic cu „sfaturi salvatoare” despre ce (nu) ar trebui să mâncăm. Însă adevărul e mult mai complex. Profesorul Salvador Macip, medic și cercetător în biologia îmbătrânirii (studiază procesele celulare pentru a combate cancerul și îmbătrânirea), vine cu o perspectivă care spulberă mituri adânc înrădăcinate.

„O dietă fără grăsimi sau zahăr e la fel de nocivă ca una în care bei ulei de măsline cu lingura. Sunt oameni care își iau 70% din calorii din ulei – o adevărată nebunie”, avertizează specialistul într-un interviu pentru El Español .

Longevitatea nu înseamnă doar ani în plus, ci ani buni

A trăi mult nu înseamnă mare lucru dacă ultimii ani sunt marcați de boli degenerative. Genetica contează, spune Macip, dar stilul de viață are ultimul cuvânt. Alimentația, mișcarea , somnul și stresul pot „scrie peste” codul nostru genetic.

Paradoxurile longevității: cum poți trăi 117 ani cu un metabolism „tânăr”

Un exemplu fascinant este María Branyas , cea mai longevivă femeie din lume la momentul morții. La 117 ani, corpul ei funcționa biologic ca la 100. Ce au descoperit cercetătorii? Telomerii ei – indicatori clasici ai vârstei celulare (capetele protectoare ale cromozomilor care se scurtează pe măsură ce celulele îmbătrânesc, influențând astfel procesul de îmbătrânire al organismului) – erau lungi, dar ceasul epigenetic (care măsoară vârsta biologică reală) indica un decalaj de aproape două decenii. În plus, microbiomul intestinal semăna cu cel al unei persoane cu zeci de ani mai tânără.

Aceste descoperiri ridică o întrebare esențială: știm cu adevărat ce înseamnă să îmbătrânești?

Grăsimile, zahărul și miturile din farfurie

Ideea că grăsimile „îngrașă” și zahărul „ucide” este mult prea simplistă, avertizează cercetătorul spaniol Salvador Macip: „Realitatea este mult mai complexă. Unele studii pe care le desfășurăm indică faptul că grăsimile pot avea un rol important în longevitate, însă acest proces este complicat, pentru că metabolismul se schimbă odată cu vârsta și modul în care procesăm grăsimile se modifică”.

Ceea ce știm cu certitudine este că dieta mediteraneană – bogată în grăsimi vegetale sănătoase, cum sunt uleiul de măsline extravirgin, oleaginoasele și peștele gras , și săracă în grăsimi saturate provenite din carne roșie sau produse procesate – este un model alimentar benefic pentru o viață lungă și sănătoasă.

„Uleiul de măsline face bine, dar nu cu lingura”. Adevărul despre grăsimi bune și rele

„Important este echilibrul. Nu cred în dietele extreme care elimină complet zahărul și grăsimile, pentru că nu sunt sustenabile pe termen lung și pot face mai mult rău decât bine. Este o greșeală să demonizăm mâncarea: grăsimile sunt esențiale, dar trebuie să fie cele potrivite, iar carbohidrații trebuie controlați — zahărul din fructe este bun, în timp ce zahărul rafinat trebuie evitat”, adaugă Macip.

În plus, avertizează împotriva exceselor: „Nu ar trebui să facem lucruri nebunești, cum se întâmplă uneori în SUA, unde unele persoane consumă până la 70% din calorii doar din ulei de măsline. Uleiul de măsline este benefic, dar nu trebuie consumat în exces, ca și cum l-ai lua cu lingurița.”

Nutriționiștii susțin, pe aceeași linie, că „zahărul din fructe nu este același cu cel din prăjituri, iar grăsimea sănătoasă din pește nu poate fi comparată cu cea din mezeluri”.

Concluzia? Mai puțină obsesie, mai mult bun-simț alimentar

Soluția nu stă în diete drastice sau reguli absurde, ci în alegeri informate, moderate și adaptate fiecărui organism. Longevitatea nu vine din interdicții, ci din înțelepciunea de a asculta ce ne face bine cu adevărat.