Modificările Codului Fiscal: Cum se schimbă impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii şi impozitarea jocurilor de noroc

Modificările Codului Fiscal: Cum se schimbă impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii şi impozitarea jocurilor de noroc

Potrivit Notei de fundamentare, se propun următoarele:

1. Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât şi faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de

contribuabili.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

2. Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

3. Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

4. Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizaţie reprezintă venit neimpozabil şi nu se

cuprinde în baza de calcul al contribuşiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuţia de asigurări sociale.

5. Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din

prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

6. În cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil şi care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuţiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condiţiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detaşare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajaţii proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru spaţiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaţilor proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în

anumite condiţii prevăzute de lege;

d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;

e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;

g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin

contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri/avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

7. Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală cuprinde:

- deducerea personală de bază;

- deducerea personală suplimentară, şi se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depăşesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

- 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;

- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinţi, în cazul în care copilul este întreţinut de ambii părinţi, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ şi a unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situaţia în care părintele desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, acesta are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator şi să prezinte o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.

Pe de altă parte, se propune, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decâtveniturile din arendă şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut.

Totodată, se instituie obligaţia transmiterii, în vederea înregistrării, a contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

De asemenea, se propune modificarea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

În cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificareatranşelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;

b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacţiei la stabilirea venitului impozabil.

Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel.

Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile şi nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care angajaţii realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Măsura vizează situaţiile, în care se află anumiţi salariaţii, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic şi

social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuţi în vedere şi pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ţinând cont de grupul vulnerabil din care aceştia fac parte.

De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parţial în situaţii în care activitatea desfăşurată ar presupune un program normal de muncă.

Sursa: adevarul.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ Rușii sunt „crăcănați”! / Exploziile de dimineață din Crimeea ar putea avea o importanță strategică majoră

2 ULTIMA ORĂ Rusia pregătește un atac masiv asupra Ucrainei din Belarus. Imaginile surprinse din satelit de pe aerodromul Zyabrivka

3 VIDEO Imagini virale cu un BMW, la Pitești

4 „Mi-au măcelărit familia. Istoria se repetă pentru ultima oară”

5 VIDEO Priviți, noi explozii în Crimeea!