Moscova lichidează masiv aurul de stat: cel mai mare declin al rezervelor din 1998

Presiunea financiară severă asupra Kremlinului, generată de explozia găurii bugetare cu mult peste previziunile guvernamentale, a forțat autoritățile monetare să recurgă la sacrificarea rezervelor strategice. De la debutul acestei operațiuni de urgență, în luna decembrie, statul rus a înstrăinat peste 62 de tone de aur. Doar pe parcursul lunii septembrie, din seifurile Băncii Rusiei au ieșit aproximativ 6,2 tone (echivalentul a 0,2 milioane de uncii troy), ceea ce a redus stocul total la 72,8 milioane de uncii – cel mai redus prag înregistrat de la sfârșitul anului 2019.

Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, citate de publicația The Moscow Times , viteza cu care Moscova își lichidează în prezent metalul prețios este depășită istoric doar de episodul din 1998. În acel an, marcat de incapacitatea de plată a statului (default) și de colapsul sistemului de obligațiuni curente, vânzările s-au făcut într-un ritm mai alert, însă volumul net de aur pierdut pe tot parcursul anului 1998 a fost, în final, mai mic decât cel înregistrat în actuala campanie.

Mecanismul financiar: prăbușirea veniturilor energetice și epuizarea Fondului Bunăstării

Decizia de a vinde aurul are la bază o deteriorare structurală a încasărilor la buget. Scăderea drastică a veniturilor din exporturile de gaze și petrol din acest an a privat armata rusă de sursele directe de finanțare. Pentru a compensa, Ministerul Finanțelor a demarat decontarea internă a rezervelor de aur din Fondul Bunăstării Naționale (FNB). Tehnic, Banca Centrală aplică o procedură de „oglindire”: preia activele retrase scriptic din FNB și le plasează pe piață pentru a obține lichidități. Aceste tranzacții nu doar că alimentează bugetul militar, dar atenuează și criza acută de valută străină din sistemul bancar rusesc, capitalizând totodată cotațiile record pe care aurul le înregistrează la nivel global.

Această strategie golește însă rapid principalul tampon anticriză al țării. Deși valoarea nominală totală a Fondului Bunăstării Naționale figurează pe hârtie la circa 13,19 trilioane de ruble (aproximativ 154 de miliarde de dolari), componenta sa lichidă – fondurile și aurul care pot fi utilizate imediat – s-a diminuat drastic, ajungând la doar 3,8 trilioane de ruble (în jur de 45 de miliarde de dolari). Diferența este imobilizată în acțiuni ale companiilor de stat sau în proiecte de infrastructură pe termen lung, active care nu pot fi transformate rapid în bani pentru echipamente militare sau soldă.

Planurile strategice ale guvernului confirmă dependența critică de aceste rezerve: pentru a acoperi cheltuielile care urmează să înghită aproape 38% din bugetul național, Moscova trebuie să ardă anual peste 11% din activele lichide rămase în FNB, topind astfel economiile istorice pentru a menține funcțională economia de război.

Ruta asiatică: 35 de miliarde de dolari prin Hong Kong

Întrucât sancțiunile occidentale au interzis accesul lingourilor rusești pe piața din Londra – principalul nod global de tranzacționare –, Kremlinul a fost nevoit să își reorienteze exporturile către Asia, China devenind cumpărătorul majoritar. Datele vamale din marile centre financiare asiatice ilustrează amploarea acestui fenomen.

În primele șapte luni ale acestui an (ianuarie-iulie), prin Hong Kong au intrat circa 100 de tone de aur rusesc, o cantitate de trei ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. De la declanșarea invaziei în Ucraina și până acum, metalul prețios rulat prin vămile din Hong Kong a însumat 35 de miliarde de dolari, asigurând Moscovei un flux vital de lichidități.

Noua ofensivă fiscală: renunțarea la cota unică și presiuni pe companii

Cum vânzarea aurului nu poate acoperi integral deficitul de 7,3 trilioane de ruble, autoritățile au lansat în paralel o reformă fiscală dură. Presiunea asupra sectorului privat a devenit atât de intensă încât oamenii de afaceri ruși observă cu ironie că au ajuns în situația paradoxală de a solicita ei înșiși creșteri de taxe, doar pentru a preîntâmpina represalii economice și mai severe din partea statului.

Pachetul fiscal implementat de guvern pentru a finanța armata vizează patru direcții majore:

• Majorarea impozitului pe profitul corporativ: Cota aplicată companiilor urcă de la 20% la 25%, transformându-se în principalul canal de extragere a fondurilor din sectorul privat către bugetul de stat.
• Trecerea la impozitarea progresivă pe venit (IVAF): Rusia abandonează definitiv sistemul cotei unice, introducând cinci praguri fiscale, cu o taxare maximă care ajunge la 22% pentru persoanele cu câștiguri mari.
• Suprataxarea resurselor și a exporturilor: Companiile din industria extractivă care mai au acces pe piețele externe sunt supuse unor noi taxe pe profiturile excepționale (windfall taxes).
• Contribuții forțate de „solidaritate”: Marile corporații private sunt supuse unor presiuni directe pentru a face donații „voluntare” către fondurile dedicate susținerii armatei, alternativa fiind riscul de a-și pierde activele sau licențele de operare.

Explorează subiectele:

Rusia rezerve de aur razboi Ucraina

Distribuie Distribuie Comentarii