Mutarea strategică de la Ministerul Apărării. Adevărata miză a centrelor militare, explicată de generalul Bălăceanu

Centrele militare județene vor trece în administrarea exclusivă a Ministerului Apărării începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit unui anunț făcut miercuri de premierul Ilie Bolojan . Măsura este una benefică, în condițiile în care ar genera economii pentru autoritățile locale, a declarat pentru „Adevărul” președintele CJ Brașov, Adrian Veștea. Dincolo de calculul financiar, generalul (r) Virgil Bălăceanu susține că mutarea va ajuta la creșterea capacității de apărare a țării și la investițiile în infrastructura critică.

Exercițiu de mobilizare pentru verificarea pregătirii rezerviștilor. Inquam Photos / Codrin Unici

Premierul Ilie Bolojan a precizat că transferul a fost una dintre solicitările constante ale Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR). Potrivit șefului Executivului, bugetul total pe care consiliile județene îl alocă anual pentru întreținerea acestor centre se ridică la aproximativ 37 de milioane de lei.

„Înțelegerea pe care am făcut-o cu Ministerul Apărării a fost ca acest transfer să fie prevăzut în legea care ar urma să apară, legată de administrație, dar să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027”, a declarat premierul.

Bolojan a explicat că termenul de grație este necesar pentru a clarifica situația juridică a imobilelor, unele dintre acestea fiind proprietatea consiliilor județene, în timp ce altele funcționează în spații închiriate. MApN a solicitat garanții că, odată preluată administrarea, personalul militar nu va fi evacuat din aceste sedii.

Generalul Bălăceanu: „MApN nu poate investi în infrastructură dacă nu e proprietar”

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a explicat pentru „Adevărul” că măsura nu este doar una administrativă, ci are implicații directe asupra siguranței naționale. În contextul actual de securitate, centrele militare nu mai sunt simple birouri de recrutare, ci structuri care, în caz de forță majoră, preiau comanda teritorială.

„Vorbim de o activitate importantă a centrelor militare pe timp de pace. Dar acum, prin proiectul Legii Apărării Naționale, apar aspecte mult mai clare. Acolo, în lege, la un articol, se precizează că pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război, în fiecare județ și în municipiul București se înființează funcția de comandant militar. Acest comandant militar conduce un comandament constituit pe structura de bază a centrului militar județean”, a detaliat generalul Bălăceanu.

Expertul militar a subliniat că ieșirea din acest blocaj ar permite Armatei modernizarea clădirilor respective.

„În momentul în care MApN devine proprietar, are dreptul să investească. La ora actuală, MApN nu poate să investească din punctul de vedere al infrastructurii acestor centre. Poate să investească în dotarea lor. Și când vorbim de posibilitatea ca acest centru militar să devină comandament militar, odată cu stările excepționale, el trebuie să aibă o infrastructură pregătită încă pe timp de pace”, a adăugat Virgil Bălăceanu.

Generalul a oferit exemplul Ucrainei pentru a ilustra necesitatea unei delimitări clare a responsabilităților și a unei infrastructuri solide. Generalul a menționat că, deși primarii sunt vizibili public, structura de comandă militară este cea care coordonează apărarea efectivă, iar cele două entități trebuie să colaboreze perfect, lucru facilitat de o administrare centralizată la nivelul Armatei.

Președintele CJ Brașov: „E mai bine să le gestioneze Ministerul Apărării”

Din perspectiva administrației locale, transferul este o gură de oxigen. Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, a declarat pentru Adevărul că presiunea pe bugetele locale este uriașă, mai ales din cauza cheltuielilor sociale, iar armata este mai în măsură să gestioneze propriile clădiri.

„Consiliile județene au o presiune bugetară și pe Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, și pe tot ceea ce s-a descentralizat de la nivel național. Și, dacă tot există proprietatea Ministerului Apărării, am considerat de cuviință că e bine să le gestioneze, să le evalueze, să le bugeteze și, în felul acesta, să poată avea control asupra lor. Cred că de la Ministerul Apărării se pot coordona mult mai bine, fiindcă își cunosc specificul și știu exact care le sunt necesitățile. Și pe parte de tehnică, de logistică, și pe parte de reabilitări”, a explicat Adrian Veștea.

Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul și autoritățile locale trebuie să rezolve situația contractelor de închiriere și a transferurilor de proprietate, astfel încât Armata să aibă garanția continuității în spațiile pe care le ocupă.

„Adevărul” a solicitat și un punct de vedere oficial din partea Ministerului Apărării, însă până la această oră nu am primit un răspuns.