Navă lovită de drone și scufundată lângă Constanța: un mort și trei dispăruți
O dramă maritimă provocată de un bombardament cu drone s-a consumat la limita apelor teritoriale ale României. Cargoul de tip OBO „Khoryv”, înregistrat sub pavilionul statului Comore, s-a scufundat la o distanță de circa 24 de kilometri (13 mile marine) de portul Constanța. La bord se aflau 13 marinari: 10 de naționalitate ucraineană și 3 de naționalitate azeră.
Alarma a fost recepționată în jurul orei 10:00 de către Centrul Maritim de Coordonare al Autorității Navale Române, vasul emițând un mesaj de urgență prin care semnala un incendiu izbucnit în urma unui atac aerian fără pilot („Mayday/Drone attack”). Pentru salvarea echipajului au fost mobilizate nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și ale Ministerului Afacerilor Interne. În ciuda amplorii căutărilor, condițiile meteorologice precare și vizibilitatea extrem de redusă au împiedicat ridicarea de la sol a elicopterelor. Nouă supraviețuitori au fost recuperați din derivă, parțial cu sprijinul unei alte nave comerciale aflate în zonă, un membru al echipajului a fost găsit decedat, iar alți trei sunt căutați în continuare.
Vasul „Khoryv”, având o lungime de 119,06 metri și o lățime de 13,47 metri, este conceput pentru transportul combinat de minereuri și produse petroliere, nefiind deocamdată clar dacă la momentul atacului transporta vreo încărcătură. Ambarcațiunea plecase din portul turcesc Eregli pe 21 octombrie 2026, având ca destinație finală portul Sulina.
Președintele Nicușor Dan a evidențiat gravitatea atacului comis în proximitatea frontierelor naționale, apreciind profesionalismul echipelor din Ministerul Afacerilor Interne care au limitat amploarea victimelor.
„În dimineața aceasta nava Khoryv, sub pavilion comorian, a fost lovită de o dronă și s-a scufundat în apropierea apelor terioriale ale României. Din păcate, un marinar a decedat și alți trei sunt în continuare căutați. Îi felicit pe salvatorii din Ministerul Afacerilor Interne, fără a căror intervenție numărul victimelor ar fi fost mult mai mare. Acest atac este un nou exemplu al consecințelor tragice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Este timpul ca Rusia să ia în serios inițiativele de pace ale Statelor Unite și Europei, să accepte propunerile de armistițiu și să pună capăt războiului.”
— Nicușor Dan, președintele României
Șeful statului a precizat că evoluția ostilităților pe mare a format deja obiectul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a condus la o reuniune a unui comitet NATO convocată împreună cu partenerii bulgari. În cadrul acestei cooperări, România urmează să recepționeze echipamente de securitate suplimentare pe fondul noilor escaladări generate de Rusia.
De asemenea, șeful diplomației române, Dan Neculăescu, a reacționat virulent pe rețeaua X, arătând că extinderea războiului asupra rutelor comerciale maritime periclitează securitatea regională și internațională.
„Atacul letal de astăzi asupra unei nave comerciale aflate la doar 13 mile marine în largul Constanței – în care un marinar a murit, iar alții au fost răniți – reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății de navigație. Condoleanțe familiei victimei, în timp ce operațiunile de salvare ale Gărzii de Coastă Române continuă. Războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei escaladează, iar acest lucru afectează în mod direct navigația maritimă comercială în Marea Neagră. Aceasta reprezintă o amenințare directă atât la adresa securității regionale, cât și a celei globale. Ne coordonăm îndeaproape cu aliații din #NATO, inclusiv Bulgaria și Turcia, pentru a accelera implementarea capacităților suplimentare de supraveghere convenite la reuniunea NAC din 20 octombrie.”
— Dan Neculăescu, ministrul Afacerilor Externe
La rândul său, premierul Luca Niculescu a catalogat evenimentele ca fiind intolerabile și a subliniat că autoritățile române își concentrează resursele pe salvarea marinarilor dispăruți, menținând totodată o strânsă coordonare militară cu partenerii din regiune.
„Ceea ce s-a întâmplat astăzi, din nou, în Marea Neagră în afara apelor teritoriale ale României, este inacceptabil și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și în mod specific a libertății de navigație, un rezultat al escaladării de către Rusia. Am fost în contact permanent cu autoritățile noastre responsabile, iar eforturile noastre se concentrează pe salvarea de vieți omenești și siguranța marinarilor. Vom continua demersurile cu aliații noștri și coordonarea cu Bulgaria și Turcia pentru a asigura libertatea de navigație și securitatea maritimă. Țara noastră urmează să beneficieze de dotări suplimentare în urma demersurilor României la nivel aliat NATO.”
— Luca Niculescu, prim-ministrul României
În plan militar, fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, a pledat pentru o reacție instituțională mult mai fermă din partea Alianței Nord-Atlantice, amintind că evenimentul s-a produs în Zona Economică Exclusivă a României (dincolo de limita apelor teritoriale, care se opresc la 12 mile marine de coastă), unde regimul juridic este distinct.
„Acest Task Force este cheia care eu cred că ar schimba un pic desfășurarea evenimentelor la Marea Neagră, pentru că ar presupune prezență NATO sub comandament NATO centralizat, cu resurse din partea tuturor țărilor membre NATO, nu doar din partea țărilor riverane NATO la Marea Neagră. Sigur, acum sunt două straturi de discuție: acest incident despre care înțeleg din presă de data asta că s-a întâmplat în Marea Neagră azi dimineață este în apele... nu în apele teritoriale, ci în Zona Economică Exclusivă.”
— Radu Miruță, fost ministru al Apărării
Miruță a reamintit că România a cerut dislocarea prin rotație a unor capabilități aliate direct pe litoralul românesc din anul 2028, în paralel cu eforturile curente de dragare și deminare desfășurate împreună cu Turcia și Bulgaria, dar și cu programul european SAFE, prin intermediul căruia au fost contractate patru nave destinate Forțelor Navale Române.
Explorează subiectele:

