Ne dau afară din UE? Cade Guvernul? Efectele concrete ale bombelor de la Bruxelles și Strasbourg/Interviu cu Cristian Diaconescu

Consensul politic al familiilor politice si tonul drastic al Rezolutiei si al MCV arata exasperarea institutiilor europene fata de puterea de la Bucuresti si, avand in vedere ca MCV este o obligatie asumata prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE, nu mai exista nicio marja, spune fostul ministru de Externe si de Justitie, Cristian Diaconescu, într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogioiu de la Ziare.com.

Singurul raspuns acceptabil al Bucurestiului este conformarea, altfel consecintele vor fi multiple, incepand cu pierderea de bani, dar nu numai. Cel mai grav este ca Romania nu isi va mai putea apara cetatenii in cazul unor probabile decizii ale statelor UE: "In conditiile in care in UE nu exista un sprijin pentru Romania, care ramane de una singura, orice fel de dezvoltare, chiar una pur politicianista, este posibila."

In opinia lui Cristian Diaconescu, presedintele Klaus Iohannis ar trebui sa stea alaturi de sistemul judiciar intr-o maniera mult mai activa: "Intr-un astfel de moment critic orice poate schimba cursul devine din drept o obligatie."

Marti, 13, doua bombe au explodat la Bruxelles si Strasbourg pentru Guvernul Dancila - Raportul MCV si Rezolutia in privinta statului de drept din Romania. De ce au fost cuplate cele doua evenimente, initial stabilite pentru zile diferite? O simpla coincidenta?

La acest nivel nu exista coincidente. Este posibil ca argumentul practic sa fie legat de faptul ca miercuri va fi pusa in discutie o formula de mecanism de verificare a statului de drept pentru toate tarile UE.

Dar este evident ca asocierea celor doua decizii privind Romania reprezinta un semnal extrem de serios care ar trebui sa genereze o dezbatere profunda privind modul in care ne raportam la standardele europene.

Ce spune faptul ca Rezolutia a fost votata de o majoritate covarsitoare, de la populari, la socialisti, de la verzi, la ALDE - Europa?

Este un consens care nu lasa niciun fel de dubiu in legatura cu mesajul transmis si, daca Romania vrea sa ramana in parcursul european, trebuie sa tina cont de aceste decizii.

Consensul politic al familiilor politice si tonul mai drastic decat cel normal in limbajul politico-diplomatic arata o anumita exasperare la nivelul institutiilor europene fata de care numai schimbarea cursului Puterii de la Bucuresti in privinta Justitiei ar fi un raspuns acceptabil.

Considerati, la fel ca alti specialisti, ca raportul MCV este de o duritate fara precedent?

Da, este asemanator primului raport din 2007. Implementarea concluziilor acestui raport ar insemna sa se renunte la toata politica in materie judiciara din ultimul an.

Cum explicati aceasta duritate fara precedent?

Prin refuzul total si sistematic al Bucurestiului de a raspunde avertizarilor anterioare. In acest MCV sunt criticate inclusiv decizii care au trecut pe la CCR.

Avem, asadar, si o critica aproape explicita la adresa CCR?

Este o critica la adresa vointei politice care se rasfrange si la nivelul CCR.

Deci CCR nu mai e perceputa la nivelul CE ca un organism independent?

Asa e.

Reprezentantii PSD si ALDE vorbesc despre incalcarea suveranitatii Romaniei.

Pe multi ii poate supara ce scrie in raport, dar ce facem de azi inainte, aplicam sau nu? De decizia asta depinde soarta Romaniei in UE: bani, libera circulatie, statut.

MCV este o obligatie asumata prin Tratatul de aderare a Romaniei la UE. Nu mai exista nicio marja.

Dar Dragnea si restul liderilor PSD si ALDE nu vadesc nici cea mai mica intentie sa se conformeze. Dimpotriva, avem o reactie virulenta antieuropeana.

Indiferent de nemultumiri, nu mai suntem aici cu decizia. Ea excede capacitatilor politico-diplomatice de negociere sau cosmetizare ale Bucurestiului. Indiferent cat de suparati, tafnosi si nemultumiti suntem la Bucuresti, UE, cea mai mare piata a lumii, isi va continua implementarea acestei decizii, indiferent ce vrea Romania.

Obligatia constitutionala si politico-morala a Bucurestului este, dupa parerea mea, sa-si reconsidere pozitiile politice si sa intre in dialog constructiv cu partenerii europeni pentru ca, sunt convins, caile de comunicare au ramas deschise.

Dar in acest moment noi nu putem discuta alte subiecte decat cele subliniate acum la nivel european.

Prin alte subiecte intelegem si bani europeni, si Schengen si orice alte interese romanesti?

Da, inteleg toate aceste interese romanesti. Comisarul Jourova va prezenta un proiect de mecanism de legare a accesului la fondurile structurale de situatia functionarii statului de drept.

Am auzit o justificare de tipul: de ce vorbesc despre noi, daca nu vorbesc si despre ei? Daca unii asteapta aceasta satisfactie, da, se va discuta si despre modul in care functioneaza statul de drept si despre reactia la coruptie din Germania sau Franta, in conditii de evaluare si monitorizare.

Dar nici sa nu uitam ca doar Germania acopera, prin contributia sa, fondurile pentru Romania si Polonia.

Deci una dintre principalele si previzibilele consecinte este ca vom pierde bani europeni in viitorul exercitiu bugetar?

Da, daca atitudinea Bucurestiului nu se va schimba.

Alte efecte vor fi in afara de pierderea de fonduri?

Da. De exemplu, se discuta despre proiectul de aparare europeana, care inseamna resurse. Apoi, astfel de evaluari sunt preluate si folosite cu un drept suveran de statele membre in legatura cu decizii privind Romania, bilaterale sau multilaterale.

Va reamintesc situatia acordului Schengen. Comisia Europeana este de acord, dar alte state preiau subiecte, unele fara legatura cu acest acord, si blocheaza. Iar o decizie politica aproape consensuala ca aceea din PE va fi folosita intr-un fel sau altul vulnerabilizand Romania in momente la care acum nici nu ne gandim.

Si in al patrulea rand, dar poate cel mai important, dialogul pe aceste subiecte va consuma tot oxigenul fortei diplomatice si politice romanesti. Vom tot incerca sa explicam ce se intampla acasa in loc sa abordam acele subiecte in care Romania poate fi contributor, poate fi activa si coerenta in relatia cu partenerii.

Oamenii nu se uita la tehnicalitati, dar am primit in ultimele ore de mai multe ori intrebarea cheie care preocupa: vom fi dati afara din UE?

Nu o sa se intample asa ceva. Dar starea de izolare presupune costuri financiare, politice, diplomatice si de credibilitate. Iar astazi suntem cu un pas in spatele celorlalte state UE, chiar fata de Bulgaria dupa raportul MCV. Si asta e inadmisibil.

Au existat momente mai rele?

Niciodata. In 2012, spre exemplu, au existat diferente de vot importante in PE in legatura cu situatia din Romania. Atunci familiile europene nu au fost consensuale.

Ati spus ca statele vor putea folosi individual aceste documente pentru luarea deciziilor suverane pe diferite chestiuni. Ele pot privi statutul milioanelor de romani din strainatate, anumite limitari ale drepturilor acestora?

E greu de anticipat, dar dupa ce Romania se vulnerabilizeaza, iar disponibilitatea de a sta la masa pentru discutarea diferitelor chestiuni punctuale care intereseaza Romania este minima, din acel moment, este posibil ca statele sa ia decizii suverane care sa afecteze Romania, fara ca ea sa fie la masa de negociere sau fara sa-i fie acordat statutul de partener egal.

Nu stiu cum vor evolua ofertele populiste din Italia, de exemplu. Nu stiu cum va evolua Brexit-ul, dar in conditiile in care in UE nu exista un sprijin pentru Romania, care ramane de una singura, orice fel de dezvotare, chiar una pur politicianista, este posibila. Nu trebuie sa te vulnerabilizezi astfel.

Deci Romania nu va mai putea apara romanii in fata unor decizii chiar nedrepte si populiste ale statelor UE la nivel individual?

Da. Cetateanul roman e cetatean european si are toate garantiile care rezulta din cele 4 libertati in UE. Dar ce te faci daca avem o problema cu indeplinirea obligatiilor ce ne revin? Nu poti sa mai ai argumente daca nu iti indeplinesti propriile responsabilitati in baza unor tratate obligatorii din punct de vedere juridic.

Pot sa apara si mecanisme mai dure decat ceea ce va prezenta dna Jourova?

Da, si nu vad cum le vom putea contracara. Chiar unul dintre veteranii PE, Elmar Brok, vorbea despre activarea art. 7, privind suspendarea dreptului de vot. Daca PE punea in discutie acest lucru, noi nu aveam niciun cuvant de spus.

Daca nu eram in ajunul preluarii presedintiei ConsUE, la cum au aratat rezolutia si MCV, nu ar fi fost chiar logica activarea art 7?

Cresteau serios riscurile sa se activeze art 7. Prin comparatie, fata de continutul rezolutiei privind Ungaria, cel putin din punctul de vedere al termenilor folositi, atitudinea fata de Romania e chiar mai drastica.

In Ungaria, Viktor Orban nu se lupta sa scape de puscarie si nici sa-si aleaga singur completul de judecata.

Mai mult decat atat, Viktor Orban a anuntat inca din campania electorala anumite teorii iliberaliste, suveraniste, chestiuni de identitate nationala. Deci, intr-un fel, are validarea poporului sau. In Romania ce se intampla astazi nu a rostit nimeni in campanie.

Exista riscul iminent sa pierdem presedintia Consiliului UE?

Nu pot face predictii absolute, dar situatia noastra e speciala. Presedintia noastra e discutata si discutabila.

Pe de alta parte, o presedintie pe care o exerciti doar ca sa cheltuiesti niste bani pentru ca in spate ai secretariatul ConsUe sau misiunile diplomatice romanesti care acopera ce pot nu este o presedintie pentru interesele de substanta ale Romaniei.

La fel ca Bulgaria, care a avut o presedintie decenta, ar fi trebuit sa asociem si niste proiecte nationale. Ei au adus la masa dialogului chestiunea legata de zona euro si de acordul Schengen in care se pare ca vor primi un raspuns afirmativ pana la anul.

Ce ar trebui sa faca in mod concret presedintele Iohannis in acest moment politic?

In primul rand, sa convinga clasa politica de la Bucuresti ca trebuie sa-si schimbe atitudinea fata de sistemul judiciar. Si sa stea alaturi de sistemul judiciar intr-o maniera, dupa parerea mea, mult mai activa. Ar trebui folosit intens CSM, ar trebui folosite relatiile de parteneriat extern pentru explicarea riscurilor la care politicienii supun Romania.

Acolo unde mijloacele constitutionale ii permit, trebuie sa fie cat se poate de proactiv pentru apararea independentei sistemului judiciar, principala tema in toate rapoartele privind Romania.

Ar trebui sa joace mai mult in arena politica pentru apararea acestor valori?

Intr-un astfel de moment critic orice poate schimba cursul devine din drept o obligatie. Clasa politica de la Bucuresti trebuie trezita la realitate.

A facut consultari.

Da. Si a avut efect? Privim la rezultate. Tot ce dezbatem noi la Bucuresti nu mai este eficient la nivel european, tine deja de istorie, problema e cum iesim din aceasta situatie ca natiune. 
 
 


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Cum a mințit Dăncilă despre angajarea fiului și, mai ales, cum a băgat în față adopția, cu nemernicie tipic pe…

2 VIDEO Sondaj pe stradă în București. Iohannis are un scor zdrobitor. Pensionară: „Este rușinos să fie Dăncilă …

3 A murit Corina Untilă, unul dintre eroii veritabili din decembrie '89: „Am fost împuşcată de armata propriei m…

4 Birchall a rămas cu colții înfipți în gâtlejul Proastei! Nou atac după minciunile sfruntate de marți

5 HOPA! Bogdan Aurescu și Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA, discuții despre ridicarea vizelor românilor

recomandări

Te ia DNA: Nicolae Moga

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

În California, câinii fac surfing