Deși rețeaua de autostrăzi din România s-a extins în ultimii ani ajungând în aproape toate regiunile țării, mulți șoferi români nu s-au obișnuit cu regulile de circulație pe șoselele de mare viteză, a căror lungime totală a depășit recent 1.300 de kilometri.

Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres din România a depășit recent peste 1.300 de kilometri, iar până în 2030, pe măsură ce proiectele de construcție a noilor autostrăzi sunt finalizate, ea s-ar putea apropia de 2.500 de kilometri.

Primul tronson de autostradă din România, A1 București - Pitești, în lungime de 95 de kilometri, a fost dat în folosință în 1 iulie 1972. Însă la peste jumătate de secol de la inaugurarea acesteia, chiar dacă regulile de circulație pe autostrăzi nu au suferit modificări importante, numeroși români sunt încă reclamați că nu cunosc le cunosc sau nu le respectă.

În cel mai recent accident petrecut pe Autostrada Soarelui (A2), duminică, 6 iulie 2025, au fost implicate șase autoturisme. Incidentul provocat de un șofer care nu a păstrat distanța regulamentară față de mașina din fața sa a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare, iar mulți români s-au arătat revoltați de modul în care se circulă pe autostrăzile din România.

Autostrada Soarelui, locul de întrecere al șoferilor

Drumul spre litoral a devenit o aventură riscantă, afirmă unii dintre românii care au circulat recent pe Autostrada Soarelui București - Constanța, în lungime de 200 de kilometri. Unii dintre ei au povestit că tronsonul de mare viteză, finalizat complet în 2012, a rămas una dintre cele mai riscante autostrăzi din România, deși românii ar fi trebuit să se obișnuiască demult cu el.

„Am avut „norocul” să fiu nevoit să revin în București din Constanța, duminică seara. Nici banda 1 nu mai e sigură. Se bagă toți vitejii în fața ta, la doi metri, fie ca să se dea din calea „babuinilor”, fie ca să depășească pe dreapta. Partea cea mai ciudată e că, de multe ori, pe banda 1 avansam mai repede decât pe banda 2, mergând cu 120-130 km/h, pentru că pe banda 1 nu mai circulă nimeni”, afirmă acesta, pe platforma online Reddit.

Un alt român spune că traficul rutier pe Autostrada Soarelui este cel mai adesea încurcat de cei care nu vor să revină pe banda 1 de circulație după ce depășesc.

„Pe această autostradă nu vei putea circula niciodată cu 110 km/h pe banda 1. Eu am încercat de nenumărate ori, dar m-am împotmolit în tiruri și în șoferi care merg chiar mai încet. A2, la fel ca alte autostrăzi din România, este subdimensionată pentru traficul intens din sezonul estival. Iar combinația asta, cu șoferi care nu vor să revină pe banda 1 după ce au depășit, creează adevărate „noduri” de mașini. De multe ori i-am depășit pe prima bandă cu ușurință (pe autostradă este legal), ceea ce înseamnă că „mistreții” care blocau banda a doua aveau tot timpul din lume să se mute, dar n-au vrut”, spune acesta.

De ce circulă unii șoferi doar pe banda de accelerare

Un alt șofer relatează că s-a obișnuit să circule mereu pe banda a doua a autostrăzilor A1 și A2, pentru că pe cele două trasee care încep din București, banda 1 este „groaznică”.

„Dacă văd pe cineva că vine lansat din spate, mă lansez și eu, astfel încât să mă bag pe banda 1 înainte să apuce să-mi dea flash-uri și fără să incomodez pe nimeni. Am mers pe Autostrada A1 într-o zi doar pe banda 1, cu remorcă, și a fost cel mai groaznic drum posibil: stăteam la câteva mașini distanță de un tir, toate pietricelele săreau în mașină și mă bâțâiam și eu, și remorca. Pe Autostrada A2, oricum, dacă mergi cu 130 km/h pe banda 1, trebuie, la câteva secunde, să depășești. Cu 130–150 km/h constant e mult mai lejer”, afirmă acesta.

Alți români se declară deranjați de cei care se poziționează în spatele lor, la câțiva centimetri, pentru a-i presa să revină pe prima bandă de circulație.

„Ultima oară când am mers la București, într-o vineri, am avut parte de clasicul șofer cu dubă, care stătea la câteva palme de bara mea și-mi dădea flash-uri non-stop, de parcă aș fi avut unde să mă duc. În fața mea era altă mașină care depășea, deci efectiv nu aveam unde să mă dau. După ce am reușit să trecem, respectivul a plecat glonț înainte, doar ca să ajungă să se întâlnească la milimetru cu o altă dubă, la fel de grăbită ca el. Semn că legea junglei de pe șoselele noastre are și ea limitele ei”, povestește acesta.

Printre lucrurile reclamate cel mai adesea de șoferii care folosesc autostrăzile din România se numără și depășirile pe dreapta (video), schimbările bruște de bandă fără semnalizare, camioanele care se „întrec” pe cele două benzi de circulație, încercând să se depășească în ciuda limitatoarelor de viteză, opririle nejustificate pe banda de urgență, denivelările și pietricelele din carosabil.

Cum se circula în trecut pe prima autostradă din România

În 1972, anul inaugurării primei autostrăzi din România, traficul era mult mai redus pe aceasta, dar șoferii se ghidau după aproape aceleași reguli. Revista Almanah Auto făcea atunci cunoscut șoferilor care o foloseau, regulile de circulație pe A1.

„Pe autostradă se circulă permanent pe banda din dreapta. Banda din stânga, aflată lângă scuarul central, este destinată strict efectuării depășirilor. Oprirea pe acostament este interzisă, cu excepția situațiilor de necesitate: defecțiuni tehnice care împiedică continuarea drumului, acordarea de ajutor în caz de accident, condiții meteorologice extreme sau o stare de rău bruscă a conducătorului auto ori a pasagerilor. În timpul unei opriri justificate pe acostament, se impune instalarea triunghiului reflectorizant la o distanță de 100 de metri în spatele autovehiculului”, informa inginerul Mihalache Stoleru, atunci șef de serviciu rutier.

Oprirea pe calea de rulare a autostrăzii este strict interzisă. La vitezele ridicate cu care se circulă, orice staționare devine un pericol major, completa acesta.

„Pe durata deplasării, conducătorii auto trebuie să urmărească atent atât traficul din față, cât și pe cel din spate. Orice manevră intenționată trebuie semnalizată din timp și realizată numai după asigurarea că nu se stânjenește circulația celorlalți participanți la trafic. Este important să se circule pe mijlocul benzii și să nu se accelereze în momentul în care mașina este depășită. Viteza trebuie menținută în limite rezonabile – autostrada nu este o pistă de încercări, dar nici un drum pe care să se circule excesiv de încet. Ambele extreme pot pune în pericol fluența și siguranța traficului”, arăta Almanahul Auto.

Distanța de siguranță față de mașina din față trebuie să fie de cel puțin 100 de metri. Conducerea la distanțe prea mici, mai ales în condiții de carosabil umed, cu mâzgă sau polei, este una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor, nota autorul informării.

„Așa cum probabil ați observat, pe autostradă nu circulă doar autoturisme. Pe anumite porțiuni se execută încă lucrări, iar în unele cazuri pot apărea oameni sau animale pe carosabil. Toate aceste elemente impun un plus de atenție și prudență din partea șoferilor”, completa inginerul în 1972.