Netanyahu admite că prăbușirea regimului de la Teheran este incertă: Doar iranienii îl pot răsturna

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ofensiva militară a Israelului va continua, însă a admis că nu este sigur dacă războiul va duce în cele din urmă la prăbușirea regimului iranian, relatează Reuters și Times of Israel.

Vorbind în prima sa conferință de presă de la începutul războiului dintre Israel și Iran, Netanyahu a declarat că Republica Islamică a fost deja slăbită semnificativ după aproape două săptămâni de lovituri aeriene israeliene și americane care au vizat infrastructura militară, nucleară și de securitate.

Liderul israelian a lansat, totodată, o amenințare voalată la adresa ayatollahului Mojtaba Khamenei, care a preluat conducerea după ce tatăl său, fostul lider suprem al Iranului Ali Khamenei, a fost ucis în faza inițială a campaniei militare americano-israeliene.

„Nu aș emite polițe de asigurare de viață pentru niciunul dintre liderii organizațiilor teroriste”, a spus Netanyahu atunci când a fost întrebat dacă Israelul l-ar putea viza pe Mojtaba Khamenei sau pe liderul Hezbollah Naim Qassem.

În timp ce conferința de presă avea loc, sirenele de avertizare pentru rachete iraniene au răsunat în mare parte din centrul Israelului.

Un război îndreptat împotriva programelor nucleare și balistice ale Iranului

Netanyahu a spus că ofensiva militară a Israelului a fost lansată deoarece Iranul a reluat și a accelerat programele sale de dezvoltare a armelor nucleare și a rachetelor balistice după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran de anul trecut.

Potrivit premierului israelian, Israelul avertizase anterior conducerea iraniană să nu reconstruiască aceste programe. În schimb, a spus el, Teheranul și-a intensificat eforturile și a mutat instalații cheie mai adânc în subteran, ceea ce le-ar fi făcut mai greu de lovit.

„Dacă nu am fi acționat imediat, în câteva luni industriile morții ale Iranului ar fi devenit imune la orice atac”, a declarat Netanyahu.

El a spus că operațiunea comună americano-israeliană are ca scop prevenirea dezvoltării de către Iran a armelor nucleare și a rachetelor balistice capabile să amenințe Israelul, Statele Unite și alte țări.

Israelul a lovit deja infrastructura nucleară a Iranului și a ucis un „om de știință nuclear foarte important”, a spus Netanyahu, adăugând că Israelul are încă „multe surprize” pregătite în continuare.

Mass-media de stat iraniană a difuzat joi o declarație atribuită lui Mojtaba Khamenei, descrisă ca fiind prima de când a devenit lider suprem, deși acesta nu a fost văzut sau auzit direct.

Netanyahu l-a descris pe Khamenei cel tânăr drept o „marionetă” a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și a spus că acesta nu îndrăznește să apară public.

Schimbarea regimului rămâne incertă

Deși Israelul speră că războiul va slăbi guvernul iranian și ar putea declanșa tulburări interne, Netanyahu a recunoscut că un astfel de rezultat nu este garantat.

„Nu voi detalia măsurile pe care le luăm. Creăm condițiile optime pentru răsturnarea regimului, dar nu voi nega că nu pot să spun cu certitudine că poporul iranian va răsturna regimul – un regim este răsturnat din interior”.

Adresându-se direct poporului iranian, Netanyahu a spus că acțiunile Israelului sunt menite să le ofere posibilitatea de a se ridica împotriva conducătorilor lor.

„Poți duce pe cineva la apă, dar nu îl poți face să bea”, a spus el.

Deși mulți iranieni și-au exprimat nemulțumirea față de guvern în ultimii ani — iar o parte din populație sărbătorit moartea lui Ali Khamenei — nu au avut loc proteste majore de la începutul războiului.

Cu toate acestea, Netanyahu a susținut că puterea Iranului a fost deja redusă semnificativ.

„Este pur și simplu un Iran diferit — nu mai este la fel de amenințător ca înainte”, a spus el.

Hezbollah deschide un al doilea front

Conflictul a intensificat și tensiunile de-a lungul graniței nordice a Israelului cu Libanul, unde gruparea militantă susținută de Iran Hezbollah a reluat atacurile cu rachete la începutul acestei luni.

Hezbollah a declarat că atacurile sale sunt un răspuns la uciderea lui Ali Khamenei. Numai miercuri noaptea, gruparea a lansat aproximativ 200 de rachete asupra nordului Israelului, ceea ce a ridicat noi îngrijorări privind dimensiunea arsenalului său rămas.

Israelul a răspuns cu lovituri aeriene masive și a trimis trupe mai adânc în teritoriul libanez.

Netanyahu a avertizat că, dacă guvernul libanez nu dezarmează Hezbollah — așa cum prevede acordul de încetare a focului din noiembrie 2024 — Israelul ar putea interveni direct.

„Luați-vă soarta în propriile mâini”, a spus el, adresându-se conducerii Libanului.

Totuși, premierul nu a confirmat dacă Israelul intenționează să lanseze o ofensivă terestră de amploare în Liban.

El a respins și sugestiile potrivit cărora Israelul ar fi exagerat pierderile suferite anterior de Hezbollah. Deși a recunoscut că gruparea mai are anumite capacități, Netanyahu a insistat că aceasta a fost grav slăbită.

Înainte de escaladarea operațiunilor israeliene din 2024, Hezbollah ar fi avut aproximativ 150.000 de rachete și rachete balistice, capabile să provoace distrugeri masive în orașele israeliene.

Noi alianțe regionale

Netanyahu a spus că ofensiva Israelului împotriva Iranului și a aliaților săi începe deja să schimbe dinamica politică din regiune.

Potrivit premierului, mai multe țări cooperează cu Israelul împotriva Iranului — unele în mod discret, altele mai deschis.

„În aceste zile, eu și echipa mea construim alianțe suplimentare cu țări din regiune — alianțe care acum câteva săptămâni ar fi părut de neimaginat”, a spus el, fără a numi statele implicate.

El a subliniat și cooperarea strânsă dintre Israel și Statele Unite în timpul conflictului.

Netanyahu a spus că a vorbit recent cu președintele american Donald Trump, care i-ar fi spus că relația dintre cei doi este mai puternică decât orice relație anterioară dintre un președinte american și un prim-ministru israelian.

Probleme politice interne

Pe lângă război, Netanyahu a abordat și chestiuni politice interne, inclusiv procesul său de corupție, în care este acuzat de luare de mită, fraudă și abuz de încredere.

Premierul a descris din nou cazul drept motivat politic și i-a cerut președintelui israelian Isaac Herzog să pună capăt procesului.

Trump l-a criticat public pe Herzog pentru că a refuzat să îi acorde lui Netanyahu o grațiere, numindu-l chiar „slab și patetic” într-un interviu recent.

Netanyahu a spus că nu i-a cerut lui Trump să intervină, dar a adăugat că președinții americani au dreptul „să spună ce au pe suflet”.

De asemenea, el a avertizat că ar fi o nebunie ca Curtea Supremă a Israelului să provoace o criză constituțională în timpul războiului prin înlăturarea ministrului securității naționale Itamar Ben Gvir, acuzat de abuz de putere.

Netanyahu a spus că guvernul său a amânat temporar legislația privind scutirea de serviciul militar pentru studenții ultra-ortodocși, o cerință importantă a partenerilor săi de coaliție.

Amânarea, a explicat el, este necesară pentru a asigura adoptarea bugetului de stat înainte de termenul limită legal de la sfârșitul lunii. Dacă bugetul nu este aprobat, guvernul ar cădea automat și ar fi declanșate alegeri anticipate.

Netanyahu a spus că se așteaptă ca actuala coaliție să își ducă mandatul până la capăt, noi alegeri fiind așteptate probabil în septembrie sau octombrie.

Netanyahu s-a arătat încrezător în campania militară a Israelului.

„Dușmanii noștri nu dispar într-o clipă”, a spus el. „Dar priviți succesele noastre uimitoare.”