Nicușor Dan retrimite în Parlament „Legea Vexler”. „Aproximativ jumătate din articolele din această completare sunt neconstituţionale”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri că va retrimite în Parlament „Legea Vexler”, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) i-a respins sesizarea.

Nicușor Dan/FOTO: Facebook

„Legat de legea iniţiată de domnul Vexler, în primul rând completează o lege care există, e în vigoare. În doilea rând, eu am atacat-o la Curtea Constituţională, cerând Curţii Constituţionale să constate că aproximativ jumătate din articolele din această completare sunt neconstituţionale, opinie pe care o am în continuare, chiar dacă CCR a spus altceva.

În continuare cred că a lăsa ambiguitate în mai multe articole din această lege este nociv pentru societate şi face ca tensiunea între cele două grupuri, pe care am văzut-o în societate de un an de zile, să se amplifice şi să nu se reducă şi, după ce Curtea Constituţională va redacta motivarea prin care a respins obiecţia mea de neconstituţionalitate, în termen de zece zile o voi trimite Parlamentului pe acele articole pe care le-am contestat”, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României de la Berlin, la finalul vizitei de o zi efectuate în Germania.

Cum motivează CCR respingerea sesizării

Joi, 17 iulie, CCR a respins în unanimitate sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan asupra legii care sancționează extremismul și antisemitismul. Judecătorii CCR au decis că obiecția este neîntemeiată, iar prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, potrivit comunicatului emis de CCR.

În motivarea soluției, Curtea a arătat că legea este „clară, precisă și predictibilă”, urmărind un scop legitim, acela de a proteja, prin mijloace de drept penal, valorile sociale fundamentale ale unei societăți democratice, inclusiv demnitatea umană și drepturile fundamentale.

Judecătorii subliniază că termeni precum „nazism”, „fascism” și „legionarism” reflectă realități istorice concrete, care nu pot fi golite de sens prin reinterpretări juridice, deoarece ele au definit regimuri politice criminale ce au comis atrocități și încălcări grave ale drepturilor omului.

„Consacrarea normativă a infracțiunilor specifice și scopul legii criticate sunt justificate și legitime”, precizează Curtea, subliniind că măsurile sunt proporționale și nu afectează drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, conștiință sau accesul la educație și cultură.

Ce prevede Legea

În Legea adoptată de Parlament în 11 iunie se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”.

De asemenea, se introducea și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”.

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate.

O altă modificare prevede că: „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte exista și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.