Noua hartă a lumii stârnește furie la Kiev: Crimeea, separată de Ucraina
Adunarea Generală a ONU a adoptat la 4 septembrie rezoluția intitulată „Correct the Map”, un demers inițiat de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, care a întrunit 164 de voturi favorabile. Deși scopul declarat este renunțarea la distorsiunile vizuale vechi de secole, documentul a declanșat nemulțumirea profundă a Ucrainei din cauza modului în care a fost schițat propriul său teritoriu.
Noua hară a lumii propusă de ONU Foto: X/ONU
Noua versiune grafică, realizată pe baza proiecției Equal Earth, prezintă peninsula Crimeea marcată cu gri, o culoare diferită de cea utilizată pentru restul statului ucrainean. Deși desenul nu anexează vizual regiunea Federației Ruse, diferențierea cromatică induce ideea unui statut separat al Crimeei. Peninsula a fost ocupată și anexată ilegal de Rusia în 2014, dar este recunoscută fără echivoc drept teritoriu ucrainean în dreptul internațional, amintește The Kyiv Independent.
Această reprezentare a stârnit critici dure la nivel politic. Deputata ucraineană Kira Rudik a taxat gafa forului internațional, afirmând: „în 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”. Pe acest fond, Ucraina a refuzat să susțină măsura și s-a abținut de la vot, aliniindu-se unei poziții împărtășite și de Republica Moldova, Georgia, Estonia, Lituania și Serbia. Singurul vot împotrivă a venit din partea Statelor Unite ale Americii.
În contrast, România a ales să sprijine rezoluția, explicându-și votul prin nevoia de corectitudine științifică. Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a intervenit duminică pe platforma X pentru a detalia perspectiva Bucureștiului:
„România a votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare mai exactă a lumii pe hărți. Hărțile corecte modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea”, a argumentat Țoiu.
Oficialul român a ținut însă să reamintească faptul că rigoarea cartografică include respectarea frontierelor suverane: „corectarea distorsiunilor istorice din modul în care reprezentăm lumea ne poate ajuta, de asemenea, să o vedem într-un mod mai fidel realității. Dar tocmai pentru că hărțile ar trebui să fie consecvent exacte – Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina”.
Proiectul promovat la nivelul Națiunilor Unite vizează înlocuirea graduală a cunoscutei proiecții Mercator, utilizată de aproape jumătate de mileniu, cu reprezentări precum Equal Earth, creată în 2018. În modelul Mercator, masele de uscat din zonele temperate și polare apar disproporționat de mari: spre exemplu, Groenlanda și Africa par să aibă suprafețe similare, deși continentul african este, în realitate, de aproximativ 14 ori mai întins.
Totuși, decizia Adunării Generale a ONU nu are caracter obligatoriu pentru țările membre, nu impune abandonarea standardelor cartografice anterioare și nu deține puterea de a rescrie granițele sau statutul juridic al vreunui teritoriu.
Explorează subiectele:
