Noua lege a salarizării: 40% dintre bugetari cu venituri mai mari, dar și nemulțumiri
Peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public sunt vizați de noua lege a salarizării unitare, care se apropie de un acord politic final. Se estimează că aproximativ 40% dintre aceștia vor beneficia de creșteri salariale, însă sistemul propus riscă să genereze și nemulțumiri, deoarece corecțiile vizează grile de salarizare considerate deja eronate. Documentul, esențial pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR, ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Legea salarizării ar putea aduce bani în plus pentru funcționari FOTO: Adevărul
Un consens politic pe marginea noii legi a salarizării este așteptat săptămâna viitoare, potrivit unor surse. Marți și miercuri sunt programate întâlniri finale cu conducerile partidelor, în vederea agreării unei forme definitive a actului normativ. Documentul, publicat vineri de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, este în prezent analizat de reprezentanții partidelor pentru a permite luarea unor decizii informate. Noua lege anticipează creșteri salariale în sectoare precum educația și personalul auxiliar din justiție. Cu toate acestea, se preconizează și apariția unor nemulțumiri, având în vedere că actualele grile de salarizare sunt considerate greșite. Actul normativ vizează un număr impresionant de 1,2 milioane de angajați din sistemul bugetar. O prevedere importantă din proiectul de lege stipulează că niciun salariu din sectorul public nu va scădea. Concret, dacă un funcționar public are la momentul actual un venit superior noii grile, salariul său va fi înghețat până când grila de salarizare va ajunge la același nivel. În situația în care pierderea unor sporuri ar conduce la o diminuare a venitului net, salariul va rămâne, de asemenea, blocat la valoarea existentă. Este de notat că sporurile variază considerabil de la un domeniu la altul. **Impactul financiar și majorările vizate** Proiectul legislativ are un impact financiar de 12,1 miliarde de lei, conform jalonului stabilit cu Comisia Europeană. Se estimează că peste 40% dintre angajații publici vor beneficia de creșteri salariale cuprinse între 5% și 20%. În ceea ce privește demnitarii, a fost agreată o majorare graduală a salariilor pe parcursul următorilor patru ani. Banca Națională a României (BNR) este singura instituție la care legea salarizării nu se va aplica, din rațiuni de independență. **Contextul PNRR și posibilele contestații** Oficialii Comisiei Europene au solicitat doar aprobarea de către Parlament a legilor restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin urmare, chiar și în eventualitatea unei contestări la Curtea Constituțională a României (CCR) de către partide precum AUR, punerea în pericol a jalonului aferent legii salarizării nu este considerată un risc iminent. Există suficient timp pentru validarea de către CCR și publicarea în Monitorul Oficial înainte de intrarea în vigoare. **Consultări extinse și constrângeri bugetare** Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a detaliat, în urma discuțiilor de la Palatul Cotroceni cu reprezentanții partidelor, efortul amplu de consultare. Ministerul Muncii, alături de o echipă a Băncii Mondiale, a organizat 14 sesiuni de consultare, totalizând peste 30 de ore de întâlniri cu diverse instituții și sindicate pe tema legii salarizării.
„Ca urmare a acestui exerciţiu, am constatat că solicitările din partea sectorului public şi ale sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. În mod evident, pe structura actuală de angajamente ale României, fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat"
a precizat Dragoș Pîslaru. Ministrul a explicat că inițial s-a plecat de la un acord politic pentru o valoare de 8 miliarde de lei. Ulterior, discuțiile cu Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană au vizat explorarea valorii maximale pe care o putea avea proiectul, astfel încât jalonul PNRR să fie îndeplinit, iar România să-și poată susține parcursul fiscal-bugetar.
„Valoarea care este derivată şi din forma chiar renegociată a PNRR pe acest Jalon 420 este de 7,3% din PIB, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală"
a adăugat ministrul interimar al Muncii. Pîslaru a menționat că draftul actual al proiectului a fost prezentat partidelor politice. El a subliniat rolul ministerului ca secretariat tehnic și a exprimat speranța ca proiectul să fie adoptat nu doar pentru valoarea jalonului de 770 de milioane de euro, ci și pentru corectarea inechităților considerate esențiale. Noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2027. Documentul propune un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar și stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027.
Explorează subiectele:
