Rusia intră în 2026 cu două obiective majore pe frontul din Ucraina: controlul total asupra regiunii Donețk și extinderea teritoriilor ocupate în regiunea Zaporojie. Potrivit unor surse citate de RBK-Ucraina, Kremlinul ar urmări să finalizeze cucerirea Donețkului până la 1 aprilie, un termen considerat însă nerealist atât de oficiali ucraineni, cât și de analiști militari internaționali, inclusiv de experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

„Putin ne cere toată regiunea Donețk și, în paralel, declanșează lupte intense în Zaporojie. Mesajul este simplu: dacă nu cedați Donbasul, avansăm pe alt front. Alegeți ce vreți să apărați”, a explicat una dintre sursele apropiate discuțiilor de securitate.

În acest context, nu se anticipează o schimbare radicală a caracterului războiului. Singura variabilă reală rămâne procesul de negociere, care poate fie să atingă un punct culminant, fie să se prăbușească definitiv. Publicația ucraineană conturează patru scenarii posibile pentru evoluția conflictului.

Scenariul 1: război de uzură, negocieri fără rezultat

Statele Unite nu reușesc să aducă Ucraina și Rusia la un compromis, în condițiile în care Vladimir Putin insistă asupra unor cerințe maximaliste, inacceptabile pentru Kiev. Casa Albă reduce frecvența întâlnirilor diplomatice, fără a recurge însă la măsuri de presiune.

Odată cu venirea primăverii și depășirea pauzei „sezoniere”, armata rusă își intensifică ofensiva, avansând lent și cu pierderi mari. Nici Donețkul, nici Zaporojia nu sunt cucerite integral până în 2027.

„Operațiunile militare rusești continuă în paralel cu discuțiile diplomatice. Armata are obiective clare și va înainta până când Putin va spune stop”, a declarat o sursă militară de rang înalt.

Scenariul 2: miza crește, războiul continuă

În condițiile în care Rusia nu reușește să înfrângă Forțele de Apărare ale Ucrainei pe front și nici să demoralizeze populația prin bombardamente, Kremlinul își mărește pretențiile. Controlând aproximativ 75% din regiunea Zaporojie, Moscova revendică oficial întregul teritoriu.

Pentru Kiev, aceste condiții sunt inacceptabile, iar războiul continuă fără perspective reale de negociere.

Scenariul 3: pace impusă, risc pe termen lung

Sub presiunea Statelor Unite și a Rusiei, Ucraina este forțată să își retragă trupele din regiunea Donețk. Luptele încetează, iar părțile finalizează formal parametrii încheierii conflictului.

Este însă vorba despre o pace fragilă, mai degrabă formală, care lasă Ucraina expusă unor riscuri majore pe termen lung.

Scenariul 4: înghețarea conflictului

Președintele SUA, Donald Trump, reușește să impună o înghețare a luptelor pe actuala linie a frontului. De aici, încep negocieri pentru conturarea unui acord de pace. În acest scenariu, Ucraina ar putea păstra controlul de facto și de jure asupra unor părți din regiunile Donețk și Zaporojie.

„În acest moment, Putin nu ar fi împotriva unei opriri a războiului, dar numai în condițiile sale – retragerea trupelor ucrainene din Donețk. Nu este însă singura perspectivă. El se va opri fie când își va atinge obiectivele, fie când continuarea războiului va deveni prea costisitoare și lipsită de sens”, a subliniat una dintre surse.

Între timp, serviciile de informații ucrainene au anunțat că, la începutul lui 2026, Rusia a folosit pentru prima dată drona de atac „Gheran-5”, un aparat cu o lungime de aproximativ șase metri și o anvergură a aripilor de până la 5,5 metri. Potrivit datelor GUR, Moscova analizează posibilitatea dotării acestor drone cu rachete aer-aer R-73.

Ulterior, autoritățile ucrainene au prezentat epava unui astfel de aparat doborât, menționând că raza sa de acțiune este de aproximativ 1.000 de kilometri. Analistul militar Oleksandr Kovalenko a apreciat că folosirea dronei a fost mai degrabă un experiment, iar rezultatele sunt puțin probabil să fi satisfăcut comandamentul rus.