Numai existența „mafiei de stat” poate justifica prețul acesta uriaș al energiei în România
România a înregistrat, în prima jumătate a acestui an, cel de-al treilea cel mai mare preț din UE la energie electrică pe piața spot, păstrându-și poziția ocupată și anul trecut. Interesant este că în primul trimestru prețul spot s-a situat sub cel al tranzacțiilor futures, iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care ponderea pieței spot este în cădere, ca urmare a deciziei guvernului de a obliga furnizorii să achiziționeze în avans minim 50% din energia pe care promit că o furnizează, scrie profit.ro .
România a înregistrat în primul semestru al treilea cel mai ridicat preț al energiei spot din UE (după Irlanda și Italia), prețul mediu zilnic pentru energia pentru ziua următoare, 109,74 euro/MWh (urmată de Ungaria, cu 109,22 euro/MWh), fiind cu aproape 33 de euro sau 43% mai mare decât cel raportat pentru aceeași perioadă a anului trecut, de 76,78 euro/MWh, conform datelor analizate de profit.ro .
Mai îngrijorător este că, potrivit datelor Comisiei Europene, România a înregistrat în primul trimestru (ultimele date disponibile) un preț angro al energiei electrice cu livrare bandă (wholesale baseload electricity price) tranzacționate în piețe, de 148,3 euro/MWh, cu aproape 50% mai mare decât media UE și al treilea cel mai mare dintre toate piețele europene, după Ungaria și Irlanda.
Prețul mediu angro al energiei electrice cu livrare bandă (care include și pe cel spot) din primul trimestru este cu aproape 15 euro sau 11% mai mare decât cel spot înregistrat în aceeași perioadă a anului, de 133,6 euro/MWh.
Dacă am elimina prețul spot din medie, probabil că diferența ar fi de aproximativ 20%. Iar acest lucru se întâmplă în condițiile în care ponderea volumelor tranzacțiilor spot în total consum a coborât de la peste 40% în prima jumătate a anului trecut la 30% în aceeași perioadă a acestui an. Motivul: guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență, să oblige furnizorii să facă dovada cumpărării în avans a 50% din cantitatea de energie pe care promit că o livrează clienților finali.
Din punct de vedere al riscurilor, măsura este menită a evita situația în care unii furnizori fac oferte la prețuri avantajoase (sub cele de piață) pentru a atrage clienți, pentru ca apoi să anunțe că nu-i pot alimenta, iar aceștia să fie preluați de furnizorii de ultimă instanță (FUI).
Numai că, precum arată prețurile, măsura conduce la o scumpire a energiei pentru consumatorii finali, furnizorii fiind obligați să cumpere mai multă energie la termen, la prețuri cu peste 20% peste cel spot.
Interesant este că în prezent există cel puțin 10 oferte pe site-ul ANRE în care prețul de furnizare (care include și tariful de transport – componenta de introducere a energiei electrice în rețea) se situează sub cel mediu de 0,75 lei/KWh (148,3 euro/MWh) la care furnizorii au achiziționat în primul trimestru energia, probabil și ca urmare a presiunii publicului și a politicienilor. Prețul mediu al energiei tranzacționate în statele europene în primul semestru Aceștia speră probabil ca energia să se ieftinească în a doua jumătate a anului. Numai că tendința pare una contrară. România a terminat și anul 2024 pe poziția a treia în topul celor mai scumpe piețe spot de electricitate din Uniunea Europeană (UE), cu un preț mediu zilnic pe parcursul întregului an de 103,5 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda (109 euro/MWh) și Italia 107,4 euro/MWh.
Cum la jumătate anului, prețul mediu al energiei spot era în România de 76,78 euro/MWh, rezultă că, cel puțin în a doua jumătate a anului trecut, energia s-a scumpit, nu s-a ieftinit.
Motivele pentru care România se numără printre cele mai scumpe piețe europene sunt diverse: de la faptul că au fost închise capacități de producție tradiționale și înlocuite cu capacități de producție regenerabile insuficiente, dat fiind factorul de capacitate mai redus al acestora, la faptul că, în urma războiului declanșat de Rusia, Ucraina s-a transformat din exportator net de energie ieftină în regiune, în importator net de energie. În plus, capacitățile de interconectare par a fi insuficiente în acest context, iar o parte din energia verde din Occident care ajungea, prin mecanismul de interconectare al piețelor spot, în România și Balcani ia calea Ucrainei, via Ungaria.
