Atacul cu drone împotriva portului Ismail a transmis unde de șoc - atât de ordin fizic, cât și de ordin psihic - în sate de pe malul celălalt al Dunării, aflate în teritoriul NATO.

Casa cu acoperiș din stuf a românului Gheorghe Puflea, în vârstă de 71 de ani, a ajuns recent în atenția lumii imobiliare cu un detaliu deloc de invidiat, și anume de prima proprietate din teritoriul NATO afectată de un atac rusesc împotriva Ucrainei.

Situată la circa 180 de metri de granița cu Ucraina, casa nu dispune de apă curentă și necesită mult efort pentru a ajunge la ea, implicând o barcă și un drum de țară plin de praf, relatează „The New York Times”.

Atacul cu drone efectuat săptămâna trecută de ruși la Ismail a fost resimțit din plin în cătunul Plauru, situat pe malul românesc, undele de șoc ale exploziilor spărgând geamurile unor localnici.

Bubuituri și geamuri sparte

Bubuiturile și geamurile sparte l-au trezit din somn și l-au speriat pe George Puflea, determinându-l să iasă afară ca să vadă ce s-a întâmplat.

„Inițial am crezut că tuna și fulgera”, mărturisește el, amintindu-și că s-a adăpostit sub un păr, privind înspăimântat la ceva „ce părea a fi un film de război derulat chiar în pragul casei mele”.

Cerul nopții era brăzdat de rachete ale apărării antiaerene a Ucrainei, iar o mare minge de foc se ridica din trei clădiri din portul Ismail, atacat de drone lansate de ruși. Cu o săptămână în urmă, rușii atacaseră portul Reni, situat puțin mai la nord.

Rușii au atacat aceste porturi în scopul de a pune pe butuci ultimele infrastructuri care îi permiteau Ucrainei să exporte cereale pe ape după retragerea Moscovei din inițiativa privind Marea Neagră.

Însă cele două porturi de pe Dunări sunt niște ținte periculoase, deoarece sunt aproape de România, țară membră NATO, al cărei teritoriu este un înscris în consecință în angajamentul Alianței Nord-Atlantice privind apărarea colectivă. O dronă sau o rachetă deraiată cu doar câțiva kilometri de la traiectorie riscă să atragă Statele Unite și aliații lor într-o confruntare militară directă cu Rusia.

Ultima oară când au mai apărut temeri de un astfel de scenariu a fost în luna noiembrie a anului trecut, când, după cum susțineau oficialii de la Kiev, o rachetă rusească a aterizat într-un sat polonez situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Doi polonezi au fost uciși atunci. Însă, ulterior, s-a dovedit că a fost vorba despre o rachetă ucraineană care a eșuat în a ținti o rachetă rusească, astfel încât temerile vizând o agravare a războiului au fost rapid îndepărtate.

Însă episoadele din România întind nervii la maximum. Sâmbătă, la trei zile după atacul cu drone din Ismail, sirenele antiaeriene au răsunat din nou pe malul ucrainean al Dunării. Până la urmă nu s-a produs niciun atac, dar sunetul sirenelor, auzit clar, i-a convins pe unii localnici din Plauru că se află într-o zonă de război.

Daniela Tănase, în vârstă de 44 de ani, care locuiește cu fiul și soțul ei la capătul cătunului, a mărturisit că sirenele i-au trezit familia din somn la șase dimineața. Satul face parte incontestabil din România, dar atacul cu drone a făcut-o să se simtă „ca și când am fi dincolo”, în Ucraina, a spus ea. Riscul unei erori de calcul este înspăimântător.

Un accident, posibil în orice moment

NATO se pregătește de mai mult timp în vederea unor posibile probleme la Dunăre. În iunie, trupe americane și românești au traversat o porțiune a fluviului ca să testeze „capacitatea lor de a se deplasa rapid pe un teren dificil în timpul unor operațiuni militare”.

„Facem parte din NATO și nu ar trebui să fim în niciun pericol din partea Rusiei, dar un accident ar putea avea loc cu ușurință în orice moment. Malul nostru al fluviului se află la doar câțiva metri de Ucraina”, afirmă Teodosie Gabriel Marinov, guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

„Acum ne dăm seama că s-ar putea întâmpla orice”, adaugă Marinov. De la fereastra biroului său din Tulcea se pot vedea vase de agrement pline de turiști care se îndreaptă spre Deltă, cargouri mari plecând să încarce cereale ucrainene și, în depărtare, fumul gros care se ridică din portul Ismail, incendiat de drone rusești.

Presărată de sate izolate precum Plauru, dintre care multe sunt accesibile doar cu barca, Rezervația Deltei înseamnă un labirint de lacuri, râuri și canale. Zona, parte a Patrimoniului UNESCO, este faimoasă datorită numeroaselor păsări pe care le adăpostește, vegetației sale exotică și cailor sălbatici.

„Din păcate, prioritățile din acest moment nu sunt legate de protecția mediului”, spune guvernatorul Marinov, adăugând că nu s-a mai întâlnit cu omologul său ucrainean de luni de zile, deoarece partea ucraineană a Deltei nu mai este administrată de oficiali preocupați de protejarea păsărilor și peștilor, ci de armată.

„A fost îngrozitor”

Miercurea trecută, de-a lungul a câteva ore tensionate, se părea că Rusia ar fi depășit linia roșie pe vremuri inviolabilă dintre Ucraina și teritoriul NATO. Marius, fiul Danielei Tănase, i-a spus primarului că a văzut cel puțin o dronă rusească zburând peste casa familiei sale înainte de a lovi în portul din Ismail. Un alt sătean a declarat că o dronă a aterizat într-o pădure din apropiere, adică în teritoriul românesc.

Primarul Tudor Cernega a mărturisit spusele lui Marius Tănase la un post românesc de televiziune, care a transmis imediat că drone rusești au intrat în România. Până după-amiază, presa și experții se întrebau dacă nu cumva România și, în consecință, NATO, au fost atacate.

Primarul Cernega spune alarma a fost atât de mare încăt un preot ortodox a fugit cu familia sa în cel mai apropiat oraș.

„Acum este amuzant, dar la vremea aceea a fost îngrozitor. Cu toții aveam impresia că suntem abandonați”, subliniază el.

Forțele aeriene române au trimis o echipă de experți în Plauru pentru a căuta drona reclamată, dar nu au găsit nimic și nici nu au constatat vreo încălcare a spațiului aerian românesc.

Petruț Pascu, un camionagiu în vârstă de 36 de ani care își petrece o bună parte din timp departe de casă, în Irlanda și în Marea Britanie, a declarat că, recent, el și soția sa și-au cumpărat o casă într-un sat de lângă Plauru și că, după atacul din portul Ismail, s-au întrebat dacă ar fi cazul să o vândă. Soția sa vrea să plece, dar el nu vede vreun pericol real. „Cred că suntem în siguranță. Dar niciodată nu ne-am așteptat să ne aflăm atât de aproape de războiul din Ucraina”, conchide el.