Contractul pentru cele 37 de rame, încheiat cu compania franceză Alstom în 2022, avea termen de livrare decembrie 2024: 25 de garnituri ar fi trebuit să ajungă la CFR Călători și 12 la operatorul privat InterRegional Călători.

Până acum, în august 2025, în România au ajuns însă doar cinci trenuri.

Dintre acestea, doar trei circulă (toate operate de CFR Călători) – două între București și Constanța și unul între Capitală și Brașov.

Ce s-a întâmplat cu celelalte două trenuri?

Unul a fost retrimis în fabrică pentru a fi reparat, deși fusese inaugurat cu fast, în noiembrie 2024, de fostul premier Marcel Ciolacu.

Al cincilea, ajuns în România pe 18 august, urmează să fie dat în folosință.

Fostul premier Marcel Ciolacu și ex-ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, au inaugurat, în prezența jurnaliștilor, prima ramă Coradia Stream, în noiembrie 2024. Ulterior, aceasta a ajuns în fabrica producătorului, pentru a fi reparată.

În total, ARF are în derulare contracte pentru 128 de trenuri și 16 locomotive noi, cu serviciile de mentenanță incluse, în valoare totală de circa 1,5 miliarde de euro, fără TVA. Ele ar trebui să circule până la final de 2027, însă experții din zona de transporturi sunt sceptici cu privire la acest termen.

Valoarea contractului cu Alstom este 480 de milioane de euro, fără TVA; aproximativ 300 de milioane de euro sunt bani europeni. În contract intră și servicii de mentenanță, pentru 15 ani. Un tren costă între 9,5 și 10 milioane de euro, fără TVA.

Fiecare din cele 37 de trenuri, model Coradia Stream, are câte 351 de locuri.

Trenurile sunt proiectate să atingă 160 km pe oră, cu instalații de climatizare performante și sisteme de comunicare electronice pentru pasageri.

Urmează să circule pe distanțe medii și lungi, în special de la București către marile orașe.

Și anume:

?București Nord - Constanța (circulă deja);
?București Nord - Brașov - Arad - Timișoara;
?București Nord - Brașov - Cluj;
?București Nord - Brașov - Deda - Cluj;
?București Nord - Brașov (circulă deja);
?București Nord - Iași;
?București Nord - Suceava;
?București Nord - Galați;
?București-Nord - Craiova - Târgu Jiu-Petroșani - Simeria;
?București - Nord - Craiova - Timișoara - Arad;
?Cluj - Timișoara, Cluj - Suceava - Iași.

Doar că, din motive birocratice, călătorii de pe aceste rute mai au de așteptat noile trenuri.

Dezacord pe tema penalităților între ARF și producător

Recent, Asociația Pro Infrastructură a atras atenția, într-o postare pe Facebook , că contractul de achiziție a celor 37 de rame electrice ar putea fi reziliat.

Motivul este legat de dezacordul între Auoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) și producător privind penalitățile de întârziere pe care compania franceză ar trebui să le plătească pentru că nu a livrat trenurile la timp.

Asta în condițiile în care termenul inițial de livrare, decembrie 2024 – până la care fusese pusă în circulație doar garnitura Alstom cu probleme ulterioare – a fost extins, înainte cu doar câteva luni, până la final de 2025.

Totuși, ARF cere aplicarea unor penalități raportate la termenul inițial, invocând faptul că această extensie de timp – aprobată printr-un act adițional din septembrie 2024 – nu a inclus un nou grafic de livrare.

Pe de altă parte, compania și-ar dori ca acestea să fie limitate la depășirile de până în 2024 și să țină cont de prelungirea aprobată de Autoritate.

Alstom spune că nu a reușit să livreze trenurile la timp din motive obiective, printre care efectele post-Covid sau războiul din Ucraina.

Trenurile Coradia Stream parcurg rute de tip inter-regio, pe distanțe lungi.

Până în prezent, valoarea penalităților a ajuns la circa 60 de milioane de euro, potrivit ARF. Aproximativ 12% din valoarea contractului.

Asociația Pro Infrastructura reclamă schimbarea de poziție a ARF care, deși a aprobat extensia termenului, acum cere penalități raportate la termenul inițial de livrare.

Asociația spune că „victimele colaterale suntem noi, călătorii” și a făcut apel la negocieri și dialog care să ducă la „o corecție financiară suportabilă, justificată.”

Din punctul de vedere al Asociației, penalitățile ar trebui aplicate doar pentru aproximativ trei luni și nu să curgă inclusiv în prezent.

Președintele ARF, Mihai Barbu, spune pentru Europa Liberă că există negocieri pe această temă cu Alstom, dar admite că „suntem într-un dezacord, legat de interpretarea acelui act adițional.”

Nu vrea să speculeze pe tema unei rezilieri.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, reprezentanții Alstom afirmă că vor să livreze trenurile și dau de înțeles că nu vor să rezilieze contractul. În ceea ce privește cauzele întârzierilor în livrare:

„Am informat constant clientul cu privire la provocările legate de producție și livrare, generate de diverși factori obiectivi, precum efectele post-COVID, conflictele militare care au dus la întreruperi în lanțul de aprovizionare, lipsa de materii prime, modificări ale cerințelor etc., toate acestea având un impact asupra calendarului proiectului”, afirmă Alstom.

Reprezentanții producătorului francez nu au dorit să dezvolte subiectul dezacordului cu ARF pe tema penalităților, nici ipoteza unei rezilieri. A spus că „depune toate eforturile posibile pentru a livra cele 37 de trenuri electrice Coradia Stream.”

„Acționăm cu bună credință și menținem un dialog continuu cu beneficiarul, Autoritatea pentru Reformă Feroviară, până la livrarea și punerea în circulație a tuturor trenurilor.”

Președintele ARF, Mihai Barbu, confirmă:

„Compania m-a invitat să merg în fabrică să văd că se lucrează doar pentru România și spune că va livra toate trenurile până în luna mai 2026.”

„De plătit, tot vor trebui să plătească penalități”, insistă însă oficialul român. Rămâne însă un semn de întrebare cu privire la suma totală.

Imagine cu cel de-al cincilea tren Coradia Stream, care a ajuns în țară luni, 18 august.

Aproape 130 de trenuri noi, până la final de 2027

ARF mai are și alte contracte feroviare în derulare, finanțate, de asemenea, și cu bani UE.

Dacă toate contractele derulate de AFR vor fi duse la bun sfârșit, până la final de 2027 pe calea ferată din România ar trebui să circule 128 de rame (garnituri de tren) și 16 locomotive noi.

Pe lângă cele 37 de rame cumpărate de la Alstom, un alt contract, de peste 550 milioane de euro, prevede achiziția a 62 de trenuri regionale de la producătorul polonez Pesa. Aceste trenuri ar trebui livrate până anul viitor. Compania poloneză mai are un alt contract semnat, pentru 19 rame interregionale.

De asemenea, și Alstom mai are și un contract pentru 16 locomotive electrice, model Traxx3. Prima tocmai a fost testată recent, la centrul din Făurei și a atins viteaza de 200 km/ oră, a anunțat ARF. Autoritatea a lansat și o licitație pentru cumpărarea a 12 trenuri cu hidrogen, însă un singur ofertant s-a înscris la procedură. Și alte achiziții sunt în fază incipientă.

Actul adițional cu bucluc

Ștefan Roșeanu a fost președinte al ARF până în noiembrie 2024, când și-a dat demisia. Europa Liberă l-a întrebat ce prevedea mai exact actul adițional semnat între instituție și Alstom, pe 30 septembrie 2024. Prin intermediul documentului - care a modificat și aspecte ce țin de durata contractului - cele două au prelungit termenul limită de livrare și punere în circulație a trenurilor până în decembrie 2025.

Este documentul care produce, în prezent, disensiuni între ARF și Alstom privind penalitățile pe care ar trebui să le plătească compania franceză.

Roșeanu susține că, atunci când a fost semnat actul adițional, de fapt, ARF nu a modificat și calendarul de livrări. Acesta a rămas în forma inițială – cu deadline decembrie 2024.

„Extensia a venit ca urmare a solicitării Alstom”, spune el.

„Nu aș spune că e un conflict atât de mare între ARF și Alstom, sunt niște puncte divergente în interpretarea și în implementarea contractului, ele vor trebui reglementate fie prin acordul părților, fie cu ajutorul consultantului.”

Dacă ARF și Alstom nu se înțeleg privind penalitățile, s-ar putea ajunge la un proces, crede Roșeanu.

În prezent, valoarea penalităților ar fi ajuns la circa 60 de milioane de euro – după calculul ARF. Suma e disputată. După calculul Asociației Pro Infrastructura, valoarea ar fi de 5-6 ori mai mică, adică 12 milioane de euro.

Posibilitatea rezilierii este inclusă în contract, dar ar trebui evitată, crede Roșeanu. „Nu cred că vreun român se bucură să nu avem 30 și ceva de trenuri noi în România, să mergem în continuare cu trenuri foarte vechi și să așteptăm un nou episod fericit de existență a banilor pe piață ca să pornim o nouă achiziție”.

Roșeanu amintește istoricul și așa zbuciumat al contractului privind cele 37 de trenuri – cu licitație anulată în 2020, relansată ulterior, contestații și procese în instanță, inițiate de competitorul Alstom, compania chineză CRRC.

Deși planurile erau ca proiectul să fie finanțat integral prin vechiul Program de Transporturi (POIM 2014-2020), autoritățile au atras doar o parte din fonduri, fiind redepus la finanțare și în actualul Program Transporturi 2021-2027.

Actualul președinte al ARF, Mihai Barbu, spune că el nu își va putea asuma o decizie finală cu privire la o eventuală soluție de compromis – fie în privința penalităților, fie a unei unei posibile rezilieri.

„Sunt banii românilor, și o astfel de decizie se ia în colaborare cu Ministerul Transporturilor și cu Guvernul”, spune Barbu.

Contactat de Europa Liberă, secretarul de stat Ionuț Săvoiu – în atribuțiile căruia se află sectorul feroviar – spune însă că Autoritatea pentru Reformă Feroviară este cea care trebuie să își asume responsabilitatea derulării contractului cu Alstom.

„Acceptarea unui nou grafic e întotdeauna o chestiune de tensiune între furnizor si client. Cel mai bine este ca (ARF și Alstom, n.r.) să depună toată energia în închiderea rapidă a subiectului în conditii legale si să se concentreze să aducă trenurile mai repede in țară”, spune Ionuț Săvoiu.

O parte din noile trenuri electrice vor traversa țara, de la București la Arad.

Potrivit secretarului de stat Săvoiu, Alstom ar fi anunțat autoritățile române că va livra până la finalul anului încă opt trenuri.

Planurile ar fi chiar și mai îndrăznețe, spune Mihai Barbu. „Ei spun că vor livra câte patru pe lună. Va trebui să ținem și noi pasul cu ei (pentru punerea în circulație, n.r.), dacă se țin de cuvânt”, afirmă el.

Asociația Pro Infrastructură, cea care a atras atenția asupra „luptei aprige” care se dă între Alstom, ARF și consultantul Egis România pe tema penalităților, face un apel la dialog și la „un compromis”, prin raportarea penalităților la ultimul termen aprobat, decembrie 2025.

ARF ar trebui să fie, în opinia Asociației, mai flexibilă, în condițiile în care caietul de sarcini al licitației a fost modificat – după o decizie în instanță obținută de compania chineză CRRC, care a permis și ofertarea cu trenuri neomologate încă pe piața europeană.

Modificarea a permis și companiei Alstom să participe la licitație cu un model mai nou de tren, generație 2022, chiar dacă nu era unul consacrat deja în portofoliul său. Asta a suplimentat timpul necesar fabricării, dar i-a crescut companiei șansele să câștige licitația – ceea ce s-a și întâmplat – explică surse ale Europei Libere.

Oricare ar fi contextul, secretarul de stat Ionuț Săvoiu speră că nu vor mai exista, măcar de acum, poticniri în livrări, dincolo de disputele privind penalitățile.

„Sigur că și ARF trebuie să se raporteze la prevederile legale. Sunt convins că există experți, specialiști, care pot stabili o soluție, dacă este cazul inclusiv în arbitraj”, spune.

Scopul contractului rămâne ca producătorul „să livreze rame electrice cât mai repede clientului – ARF, Ministerul, statul român – pentru confortul călătorilor din sistemul feroviar românesc și modernizarea acestui sistem”, adaugă el.

Și fostul șef al ARF, Ștefan Roșeanu, subliniază că „atractivitatea transportului feroviar va crește când trenurile ajung la timp în gară și când în tren e curățenie și comfort”, conchide el.

Iar noile trenuri, livrate fie de Alstom, fie de Pesa, ar trebui să ofere asta.