Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

O statuie a lui Maniu, la baza căreia a fost depus pământ din satul său, dezvelită la Cluj

O statuie a cunoscutului om de stat transilvănean Iuliu Maniu, la baza căreia a fost pusă o mână de pământ din satul său natal, Bădăcin - sat în care nu a putut fi îngropat, aşa cum a lăsat scris în testamentul său, deoarece osemintele nu au putut fi niciodată identificate - a fost dezvelită marţi, la Cluj, la împlinirea a 146 de ani de la naşterea sa.

Statuia a fost realizată la iniţiativa şi prin donaţia familiei preşedintelui filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo, care astfel a amintit că dorinţa lui Iuliu Maniu, de a fi înmormântat în pământul pe care s-a născut, nu a putut fi respectată nici până astăzi.

"Dorinţa testamentară a lui Iuliu Maniu, de a aştepta Învierea morţilor alături de părinţii săi din Dealul Ţarinii din Bădăcin, nu s-a realizat. Visul său a fost ca după trecerea în eternitate să fie lângă cei dragi, părinţii săi, în glia strămoşească. La baza acestei statui am aşezat pământ din Dealul Ţarinii din Bădăcin, să fie aproape de acel colţ de ţară pe care l-a iubit aşa de mult", a spus Emil Burzo la dezvelirea statuii.

La eveniment a participat şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu, care a amintit de importanţa rolului jucat de Iuliu Maniu în realizarea Marii Uniri şi care a afirmat că Centenarul din 2018 ar fi trebuit să fie ocazia de a ne regăsi identitatea naţională, însă a fost în schimb un an al dezbinării.

"Ce s-ar putea spune despre un ctitor al Marii Uniri, la câteva zile după terminarea Centenarului Unirii care, din păcate, a fost un an al dezbinării şi în care firavele încercări ale unui discurs raţional au fost acoperite de un val de violenţă verbală. (...) Am pierdut un an de Centenar în care trebuia să ne regăsim istoria aşa cum a fost, şi a marilor oameni aşa cum au fost. Iuliu Maniu (...) a fost un mare vizionar şi ar trebui să ne gândim ce înseamnă un om de stat, un prim ministru, un mare om de cultură, membru al Academiei Române, care l-a ajutat să aibă o viziune prin care să înţeleagă ce se întâmplă cu istoria ţării sale, a Europei şi a lumii. Un om care s-a opus atât fascismului, cât şi comunismului, atât lui Hitler, cât şi lui Stalin, care a înfruntat şi dictatura regală şi antonesciană şi comunistă", a spus fostul preşedinte.

O slujbă de binecuvântare a statuii a avut loc în cadrul evenimentului, pomenirea lui Iuliu Maniu fiind făcută atât de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, cât şi de episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu.

"Urma lăsată în glia strămoşească şi în sufletele românilor nu a putut fi ştearsă şi iată că şi astăzi dăinuie peste timp. Monumentul de bronz pe care astăzi îl binecuvântăm să fie o mărturie şi o încununare a celor care au făcut efortul să-i recupereze pe merit memoria, să-i reînvie spiritul pentru sufletele tinerilor generaţii, săvârşind totodată şi un act necesar de reparaţie morală în faţa celor care şi astăzi încă mai contestă şi vor să rescrie o altă istorie", a spus episcopul Florentin Crihălmeanu, care a amintit că deşi Iuliu Maniu s-a născut greco-catolic a avut un 'suflet ecumenic'.

Statuia de bronz a lui Iuliu Maniu a fost realizată de sculptorul Ioan Marchiş, la iniţiativa şi cu suportul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, şi este amplasată lângă zidul vechii cetăţi a Clujului, în spatele Bastionului Croitorilor, cu faţa către catedrala greco-catolică a Martirilor şi Mărturisitorilor secolului XX Cluj-Napoca.

Evenimentul a fost organizat de Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, împreună cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Universitatea Babeş-Bolyai.

Personalitate marcantă a istoriei naţionale, Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 - 5 februarie 1953) a contribuit prin acţiunile sale la emanciparea românilor ardeleni şi a jucat un rol esenţial în înfăptuirea Marii Uniri, fiind unul dintre cei mai importanţi politicieni români dintre cele două Războaie Mondiale.

Victimă a regimului comunist, liderul naţional-ţărănist Iuliu Maniu, a trecut prin grele încercări. În iulie 1947, partidul a fost scos în afara legii, iar Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi ceilalţi conducători au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi.

Iuliu Maniu a fost condamnat pentru înaltă trădare şi spionaj în favoarea anglo-americanilor. Sentinţa a fost dată în data de 12 noiembrie 1947. Iuliu Maniu, alături de alţi fruntaşi ţărănişti, a fost întemniţat întâi în penitenciarul Galaţi, iar din august 1951, la Sighet. Aici, a murit la 5 februarie 1953, la vârsta de 80 de ani. A fost aruncat într-o groapă anonimă, rămăşiţele sale neputând fi identificate nici până astăzi.

La finalul ceremoniei au fost depuse coroane de flori. La eveniment au mai participat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, secretarul de stat în Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prorectorul UBB, Ioan Bolovan şi preşedintele Senatului UBB, Ioan Chirilă, dar şi Ioan Boilă, nepot al lui Iuliu Maniu, precum şi oficialităţi locale. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ALERTĂ Codrin Ștefănescu anunță că PSD va modifica legile pentru ca magistrații care au „greșit” față de corup…

2 Cum arată calculele. O prezență mare la vot îngroapă PSD

3 Replica lui Liviu Avram la minciunile lui Nicolicea. Oameni buni, nemernicii ăștia sunt din ce în ce mai agres…

4 Info. SCANDAL la Guvern! Dăncilă a cerut intimitate înainte de a vorbi cu președintele! A dat-o afară din biro…

5 VIDEO „Du-te-n morții mă-tii!”. Deputat PSD, comportament de interlop, a dat să lovească un protestatar

recomandări

Te ia DNA: Vasii Romeo

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Scene uimitoare filmate prin procedeu time lapse creează impresia unei alte lumi