O studentă de 23 de ani din Iran a fost condamnată la moarte pentru o postare online
Najmeh Amini a fost condamnată la moarte pentru blasfemie Foto: IHRNGO
Najmeh Amini, o studentă la contabilitate în vârstă de 23 de ani, se află în prezent încarcerată în penitenciarul Vakilabad din orașul Mashhad, situat în nord-estul Iranului. Tânăra a fost reținută de forțele de securitate în luna ianuarie, în timpul unor ample proteste naționale pe care autoritățile le-au reprimat cu o violență extremă. Conform agenției de știri Hrana, afiliată organizației americane Human Rights Activists in Iran (HRAI), represiunea s-a soldat cu peste 50.000 de arestări, în timp ce mii de persoane și-ar fi pierdut viața.
Potrivit publicației The Guardian , studenta a fost judecată în două dosare distincte, de către o instanță penală și una revoluționară. O sursă apropiată familiei a dezvăluit pentru HRAI că pedeapsa capitală a fost dictată pentru „sab ol-nabi”, o acuzație gravă care vizează insultarea profetului. În paralel, în cel de-al doilea dosar, tânăra a primit o sentință de 12 ani, șase luni și o zi de detenție, fiind acuzată, printre altele, de propagandă împotriva regimului și acțiuni îndreptate împotriva securității naționale.
O apărare respinsă și prevederile codului penal
Legislația iraniană este extrem de dură în privința blasfemiei. Articolul 262 din Codul penal islamic prevede pedeapsa cu moartea pentru oricine îl insultă pe profetul Mahomed sau alte figuri venerate în islamul șiit. Există totuși anumite excepții stipulate în articolul 263, care se aplică atunci când declarațiile sunt făcute fără o intenție deliberată sau sub influența alcoolului, situații în care pedeapsa poate fi redusă, în anumite circumstanțe, la maximum 74 de lovituri de bici.
Publicația iraniană Khorasan, care a confirmat existența procedurilor judiciare, a relatat că Najmeh Amini a încercat să le explice magistraților că mesajele incriminate au fost publicate în timp ce suferea de halucinații, după ce consumase ciuperci psihedelice alături de prietenii săi. Avocații tinerei au argumentat că totul a fost doar o „scăpare verbală”.
Magistratul care a prezidat ședința de judecată a respins însă categoric această linie de apărare, confruntând-o pe studentă cu o întrebare tendențioasă: „De ce, în aceeași stare de halucinație, nu i-ați insultat și pe alți oameni sau adversari ai regimului, precum America și Israelul?”. Sentința de condamnare la moarte nu este încă definitivă, decizia putând fi atacată cu apel la Curtea Supremă a Iranului.
Strigătul de ajutor din spatele gratiilor
Luna trecută, o înregistrare audio realizată în închisoare a ajuns în spațiul public. În mesajul său, Amini a făcut un apel disperat către Organizația Națiunilor Unite, avocați și organizațiile pentru drepturile omului, cerând comunității internaționale să îi investigheze dosarul.
„Nu vreau să mă transform astăzi într-un erou. Vreau un singur lucru: să fiți vocea mea. Sunt o tânără nevinovată, cu atât de multe speranțe și visuri. Am părinți care mă așteaptă. O familie care, în fiecare noapte, de teama că m-ar putea pierde, își petrece nopțile în așteptare până dimineața.” - Najmeh Amini
Cazul tinerei apare într-un context în care execuțiile din Iran au atins cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii, deși condamnările capitale strict pentru blasfemie rămân relativ rare. Ultimul precedent documentat a avut loc pe 8 mai 2023, când Sadrollah Fazeli-Zare și Yousef Mehrad au fost executați pentru infracțiuni similare legate de activitatea lor pe platformele sociale.
Datele centralizate de organizația Iran Human Rights (IHRNGO), cu sediul la Oslo, arată că peste 600 de oameni au fost deja executați în Iran doar de la începutul acestui an, o practică folosită tot mai des de autorități pentru a zdrobi disidența și a menține populația în teroare. Mahmood Amiry-Moghaddam, directorul IHRNGO, consideră că situația studentei reprezintă un semnal de alarmă major, prin care Teheranul testează „toleranța” comunității internaționale.
„Condamnarea la moarte a unei tinere pentru ceea ce a publicat pe rețelele sociale riscă să normalizeze folosirea pedepsei capitale împotriva exprimării pașnice și să extindă și mai mult limitele în care este aplicată această pedeapsă”, a explicat Amiry-Moghaddam, adăugând un avertisment clar: „Dacă comunitatea internațională nu reacționează ferm acum, astfel de cazuri ar putea deveni mult mai frecvente”.
Paranoia și supravegherea totală a tinerilor iranieni
Pe lângă represiunea judiciară, parlamentarii de la Teheran fac demersuri pentru a scoate în afara legii orice contact cu instituțiile media străine, vizând inclusiv postările din mediul online suspectate că ar fi finanțate de alte state. Această vânătoare de vrăjitoare a instalat o teamă profundă în rândul cetățenilor.
Elnaz, o tânără de 24 de ani care a luat parte la manifestațiile din ianuarie din Teheran, a fost la rândul ei arestată în luna martie, în plin război, tot din cauza unor mesaje publicate pe internet. Ea a descris starea de teroare continuă în care trăiesc protestatarii:
„Am fost arestată chiar dacă aveam contul de pe rețelele sociale privat. Așadar, nu trebuie să ne temem doar de poliția cibernetică a regimului. Există și această neîncredere permanentă, sentimentul că cineva mă urmăște tot timpul, chiar și atunci când sunt singură în camera mea. Mi-e teamă să mai public orice pe rețelele sociale... dar, după tot ce ne-au făcut să îndurăm, chiar mai avem ceva de pierdut? Ne pot ucide chiar dacă nu publicăm nimic pe rețelele sociale.” - Elnaz
Explorează subiectele:
