Obezitatea, o boală cronică subestimată: 79% dintre români cred că e doar lipsă de voință
Un studiu recent realizat de Ipsos evidențiază o discrepanță majoră în modul în care românii percep obezitatea. Aproape 8 din 10 persoane (79%) care trăiesc cu această afecțiune sunt convinse că ea poate fi prevenită și gestionată exclusiv printr-o alimentație echilibrată și exercițiu fizic. Aceasta este cea mai mare proporție înregistrată dintre cele 14 țări participante la studiu.
Această credință contrastează puternic cu poziția Organizației Mondiale a Sănătății și a comunității medicale, care definesc obezitatea drept o boală cronică. Medicii subliniază că biologia joacă un rol esențial, generând o rezistență biologică a organismului la pierderea în greutate, ceea ce transformă procesul de slăbire într-o provocare adesea insurmontabilă fără asistență specializată. Nu este vorba doar despre o lipsă de voință, ci despre mecanisme complexe ce necesită o abordare medicală.
Perspective medicale și complexitatea obezității
Pentru a aduce lumină asupra acestei teme și a combate stigmatizarea, conferențiarul doctor Laura Mihalache a participat la o discuție deschisă în cadrul unui podcast găzduit de Lucian Mîndruță.
Aceasta a explicat rolul medicului în contextul noilor terapii disponibile și necesitatea unui management medical personalizat, esențial pentru îmbunătățirea calității vieții și prevenirea celor peste 200 de complicații asociate obezității.
Greutatea unei persoane este determinată de ceea ce noi numim balanță energetică. Pe de-o parte este vorba de aport energetic, pe de altă parte este vorba de cheltuială energetică. Ceea ce rămâne între cele două, surplusul, va fi depozitat ca țesut adipos. Doar că această balanță energetică nu ține doar de voință. Este fin modulată de semnale biologice, hormonale, metabolice, care fac ca această balanță să se dezechilibreze în timp. Obezitatea este o afecțiune cronică și nu este o calitate ce definește o persoană. În foarte multe situații apare auto-învinovățire, în alte situații apare o judecată din partea din celor din jur. Este considerat lipsit de voință, lipsit de capacitatea de a se auto-limita, este considerat, poate, cu posibilități cognitive mai reduse căci apare preconcepția că se gândește mereu la mâncare. Dar realitatea este alta. De fapt, există o serie întreagă de semnale neuro-biologice care modifică echilibrul dintre hormonii senzație de foame si hormonii senzație de sațietate, care nu țin deloc de voință. Atunci este, de fapt, o afecțiune cronică ce are mecanisme fizio-patogenice extrem de complexe. Aceste persoane necesită o evaluare completă, stabilirea unor ținte terapeutice și apoi stabilirea unui algoritm terapeutic care trebuie monitorizat în permanență și ajustat în permanență pe tot parcursul vieții.
Conferențiar doctor Laura Mihalache
Interes crescut pentru evaluarea sănătății
Pe fondul acestei nevoi de clarificare și sprijin, compania Lilly România a lansat Caravana medicală „ Obezitatea este o boală ”. Acest proiect de amploare a oferit evaluări gratuite ale compoziției corporale în mai multe orașe din țară, inclusiv București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, demonstrând un interes crescut al românilor pentru evaluarea stării lor de sănătate.
Până în prezent, peste 4.000 de astfel de evaluări au fost realizate, marcând un prim pas important pentru multe persoane în conștientizarea și gestionarea greutății. Acest demers este crucial, având în vedere statisticile îngrijorătoare: conform Societății Române de Chirurgie Metabolică, mai puțin de 4 din 10 români se încadrează într-o greutate sănătoasă, majoritatea confruntându-se cu supraponderalitatea sau obezitatea.
Deși România se distinge printr-o toleranță socială mai ridicată față de persoanele cu greutate mare – doar 17% resimt stigmatizarea, un procent mult sub media altor țări studiate – această deschidere nu ar trebui să umbrească riscurile medicale asociate obezității. Sănătatea începe cu recunoașterea obezității ca afecțiune cronică și cu un dialog deschis cu specialiștii.
Proiecțiile pentru 2030: un viitor îngrijorător
Perspectiva pentru viitor impune realism și o abordare proactivă. Atlasul Obezității 2025 indică faptul că 70% dintre adulții din România au un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Proiecțiile pentru anul 2030 estimează că aproape 11 milioane de români vor fi supraponderali sau vor trăi cu obezitate.
Detalii despre studiul Ipsos
Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost efectuat online în 14 țări, inclusiv România, între decembrie 2025 și ianuarie 2026. În România, eșantionul a inclus 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane cu obezitate și 799 fără. Eșantionul populației generale a fost structurat pe cote de vârstă, gen și regiune.
Este important de menționat că eșantionul românesc este caracterizat printr-o reprezentare mai urbană, mai educată și/sau mai prosperă decât populația generală, reflectând în principal opiniile segmentului „mai conectat” al populației.
Clasificarea respondenților după statusul ponderal s-a bazat pe înălțimea și greutatea auto-raportate, utilizând următoarele definiții:
- persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
- persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC
Sursa: adevarul.ro
Explorează subiectele:
