În timp ce Europa se confruntă cu invazia Rusiei în Ucraina, toți ochii sunt ațintiți asupra ambasadorului Washingtonului la UE, Mark Gitenstein, un foarte bun prieten al președintelui Joe Biden, scrie publicația Jewish Insider .

Pe măsură ce trupele ruse își extind invazia în Ucraina, președintele Joe Biden va călători astăzi la Bruxelles, pentru o serie de întâlniri de urgență la nivel înalt cu oficialii NATO și ai Uniunii Europene. Când va ateriza în Europa, va fi întâmpinat de o figură cunoscută: Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la UE – și cel mai bun prieten al președintelui.

Gitenstein a sosit la Bruxelles la sfârșitul lunii ianuarie, cu doar câteva săptămâni înainte de invadarea Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin. În teorie, poziția lui Gitenstein – ca ambasador la o entitate din care nici SUA, nici Ucraina nu fac parte – poate părea ornamentală, o poziție politică valoroasă pentru un prieten personal al președintelui.

Într-un moment în care Rusia schimbă geopolitica pe continentul european, Gitenstein se trezește brusc drept unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai Washingtonului în străinătate

„Uniunea Europeană este cea mai importantă organizație din lume căreia nu îi aparțin Statele Unite”, a spus Daniel S. Hamilton, fost secretar de stat adjunct pentru afaceri europene și membru nerezident al Brookings Institution.

Ucraina nu este membră a UE, dar dorința Ucrainei de a se alătura instituțiilor occidentale precum UE și NATO a stârnit parțial campania militară a lui Putin în țară. Efortul Moscovei din 2014 de a anexa ilegal Crimeea a venit ca răspuns la un acord comercial între Ucraina și UE.

„De aceea discuția despre NATO și toate acestea este un fel de distragere a atenției, o diversiune, pe care cred că Putin încearcă să o orchestreze dincolo de problema reală”, a explicat Hamilton, „și anume că o Ucraină de succes, democratică, ancorată în instituțiile Europei, în primul rând ale Uniunii Europene, ar reprezenta o amenințare la adresa autoritarismului din Rusia.”

Gitenstein, fost avocat, a fost anterior ambasador al SUA în România, în mandatul președintelui Barack Obama

Foștii colegi și experți în politică externă sugerează că timpul petrecut în Europa de Est îl ajută să fie bine pregătit pentru a traversa criza din Ucraina. Gitenstein nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

„Cred că trebuie să aducă cu el o înțelegere a preocupărilor și experiențelor istorice pe care țările din estul Europei le au, căci țările post-comuniste încă se confruntă cu o mulțime de probleme moștenite din era sovietică”, a spus Hamilton.

La scurt timp după ce a sosit la București, Gitenstein s-a confruntat direct cu una dintre provocările timpurii cărora a trebuit să le facă față: navigarea în politica spinoasă a Holocaustului în Europa de Est contemporană. A ajuns în România la sfârșitul unei lupte naționale de ani de zile pentru împăcarea cu acțiunile țării în timpul Holocaustului și a trebuit imediat să învețe să pășească atent în echilibrarea amintirii Holocaustului cu politica alegerilor ce aveau să urmeze.

Într-o ceremonie care a marcat Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului din octombrie 2009, Gitenstein a vorbit în fața Parlamentului despre rădăcinile sale românești și a împărtășit povestea unei rude pe care o descoperise recent, care a plecat în Israel după Holocaust, după ce întreaga sa familie fisese ucisă.

„Este un privilegiu deosebit pentru mine să particip la această sesiune, ca american, ca evreu american și ca evreu româno-american. Este un moment de profundă autodescoperire. Călătoria mea de autodescoperire este doar o umbră a procesului în care este angajat poporul României. Este nevoie de curaj și hotărâre pentru a vă înfrunta trecutul”, a spus Gitenstein.

Ceremonia a avut loc în ziua în care a fost inaugurat un nou memorial al Holocaustului, un semn istoric al progresului în țară. În 2003, fostul președinte român Ion Iliescu l-a însărcinat pe supraviețuitorul Holocaustului și laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, să înființeze o comisie care să studieze ce s-a întâmplat în țară în timpul Holocaustului.

La fel ca multe țări socialiste, se știa că România a suprimat adevărul despre Holocaust în timpul erei comuniste ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial

Raportul lui Wiesel, publicat în 2004, a constatat că între 280.000 și 380.000 de evrei români au fost uciși în Holocaust, sub conducerea liderului român Ion Antonescu, care a simpatizat cu politicile lui Hitler și l-a ajutat de bunăvoie în planurile sale de a ucide evreii și romii din țară. Piatra de temelie pentru primul memorial oficial al Holocaustului a fost pusă la București în 2006.

„Totul a ajuns la final în octombrie 2009”, a spus Andrew Baker, director pentru afaceri internaționale evreiești la Comitetul evreiesc american. Baker se aștepta ca o mare delegație americană să participe la inaugurarea memorialului Holocaustului, dar a fost dezamăgit să vadă numai câțiva oficiali americani la ceremonie. O placă pentru memorial nu fusese încă montată, așa că informațiile despre ceea ce se comemora nu erau clare pentru vizitatori, iar Baker a fost confuz cu privire la lipsa de atenție acordată evenimentului.

„Nu prea am înțeles care era problema. Așa că [președintele de atunci al României] mi-a spus: „Ei bine, va fi nevoie de timp pentru ca publicul român să înțeleagă, cu adevărat, ce s-a întâmplat, să accepte această istorie, rolul lui Antonescu, care a condus guvernul român și a ordonat aceste deportări.” El a spus: „Va dura 30 de zile, 60 de zile”, și-a amintit Baker. „Și mă gândeam, într-adevăr, 30 de zile? 60 de zile? Și apoi mi-a dat seama: alegeri. Urmau alegeri peste o lună.”

Nimeni nu a vrut să spună sau să facă nimic în jurul problemei însemnate a comemorării Holocaustului, care să ducă la vreo tulburare în ultimele zile premergătoare alegerilor. În decembrie 2009, după ce votul s-a încheiat la alegerile parlamentare și prezidențiale din țară, placa a fost plasată. „El a urmărit obiectivul și a susținut practic totul”, a spus Baker despre Gitenstein.

O lecție pe care Gitenstein a învățat-o în România este că istoria poate avea un impact foarte real asupra a ceea ce se întâmplă astăzi, mai ales într-un moment în care Putin încearcă să rescrie istoria Europei.

Ucraina și România sunt democrații tinere, iar ambele țări s-au confruntat cu provocări în tranziția lor, la ieșirea din comunism. Gitenstein este familiarizat cu aceste provocări. Un comunicat de presă al Casei Albe care anunța nominalizarea lui Gitenstein în postul său actual a evidențiat modul în care „el s-a concentrat pe combaterea corupției și pe menținerea instituțiilor democratice” atunci când s-a aflat la post în România.

România este cu câțiva pași înaintea Ucrainei în această călătorie. România a aderat la UE în urmă cu 15 ani; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oficial, luna trecută, să i se permită Ucrainei să se alăture UE. Însă procesul de a deveni membru este complicat, iar aderarea la UE necesită aderarea la anumite principii democratice.

Faptul că Gitenstein a servit deja ca ambasador timp de trei ani l-ar putea ajuta în poziția actuală în acest moment cu mize mari.

„Știe deja să fie ambasador. Știe să interacționeze cu oficialii străini, cum să asculte, cum să vorbească în termeni care contează pentru ei”, a spus Howard Gutman, care a fost ambasador al SUA în Belgia, când Gitenstein se afla în România.

Și relația lui Gitenstein cu Biden e bună, a adăugat Gutman. „Nu este ca și cum Mark ar ridică telefonul o dată pe zi și ar spune: „Joe, ce mai faci?” Dar faptul că ar putea face asta în orice moment îi asigură seriozitate și credibilitate în relațiile sale în străinătate.”

În timpul unei vizite în România, în octombrie 2009, vicepreședintele de atunci Biden l-a numit pe Gitenstein „cel mai bun prieten al meu” și a explicat: „Ne-am crescut împreună copiii. Soțiile noastre sunt prietene apropiate. Nepoții mei consideră familia Gitenstein ca fiind aproape rude.” El i-a spus, în glumă, președintelui român de atunci, Traian Băsescu, să nu „profite prea mult de prietenia mea cu ambasadorul”.

Prietenia lor personală e veche de zeci de ani. Gitenstein a lucrat în biroul lui Biden din Senat în anii 1970. Pentru o perioadă, Gitenstein a servit drept consilier șef al Comisiei juridice a Senatului, când Biden prezida comisia.

Gitenstein este doar unul dintre cei trei ambasadori americani la Bruxelles, alături de Julianne Smith, ambasador la NATO, și Michael Adler, ambasador în Belgia. „Fiecare ambasador din Europa lucrează la aceeași problemă, dar pentru un public diferit”, a explicat Hamilton.

„Cred că acesta este, probabil, un moment foarte important pentru a fi în această poziție, din moment ce ne recuperăm după patru ani în care am avut o administrație Trump, care părea să respingă UE în general și pe partenerii noștri din UE în mod individual”, a spus Baker. . „Este evident că va avea o atmosferă mai bună acum, când avem un parteneriat administrativ, de care avem nevoie, cu tot ce se întâmplă în aceste momente.”

Distribuie Distribuie Comentarii