O accelerare neașteptată a rotației Pământului face ca ziua de miercuri, 9 iulie, să fie — cel puțin teoretic — cea mai scurtă zi din istoria măsurătorilor moderne. Planeta noastră ar urma să își încheie rotația cu până la 1,5 milisecunde mai repede decât cele 86.400 de secunde care definesc o zi solară standard, scrie Daily Mail.

Rotația Pământului/FOTO:X

Este un fenomen care, în mod normal, ar trece neobservat în ritmul cotidian al oamenilor. Dar pentru sateliți, sisteme GPS, burse și infrastructuri digitale care funcționează la nivel de milisecundă, o astfel de „deviație” poate avea efecte reale — de la decalaje în poziționare, până la erori în rețelele globale de timp.

Ce se întâmplă cu Pământul?

De la începutul anilor 2020, oamenii de știință au început să observe, cu ajutorul ceasurilor atomice, o tendință nouă: planeta accelerează. Ceasurile atomice, care măsoară vibrațiile atomilor cu o precizie extremă, au înregistrat zile tot mai scurte în vara lui 2020, 2021 și 2022. Cea mai rapidă zi din istorie, până acum, a fost 5 iulie 2024 — când rotația s-a încheiat cu 1,66 milisecunde mai devreme decât în mod normal.

Acum, estimările indică faptul că trei zile din această vară — 9 iulie, 22 iulie și 5 august — vor fi, fiecare, cu peste o milisecundă mai scurte decât durata obișnuită a unei zile.

Cauze înlănțuite, răspunsuri incomplete

Fenomenul este încă un mister, dar cercetătorii pun cap la cap mai mulți factori care ar putea contribui: topirea accelerată a ghețarilor, redistribuirea maselor continentale, mișcările de fluide din miezul planetei și modificări subtile ale câmpului magnetic. Este un dans complex între atmosferă, oceane, scoarță și nucleul metalic lichid al Terrei.

Geofizicianul Richard Holme, de la Universitatea din Liverpool, atrage atenția asupra dezechilibrelor dintre emisfere. În timpul verii nordice, de exemplu, frunzișul arborilor mută masa vegetației mai departe de axa de rotație — un efect aparent minor, dar relevant la scară planetară.

„Este exact același principiu după care un patinator artistic se învârte mai repede atunci când își strânge brațele pe lângă corp”, explică Holme.

În paralel, geoscientistul Stephen Meyers, de la Universitatea Wisconsin-Madison, amintește că, pe termen lung, rotația planetei încetinește, sub influența gravitațională a Lunii. Cu fiecare an, satelitul natural se îndepărtează ușor, trăgând totodată de rotația Pământului, un proces care — în teorie — ar putea duce la zile de 25 de ore peste aproximativ 200 de milioane de ani.

Timpul, o convenție tot mai greu de ținut în frâu

Măsurarea timpului a devenit, în epoca digitală, nu doar o convenție civilizațională, ci o necesitate tehnologică. Sistemul UTC (Timpul Universal Coordonat), utilizat global, se sincronizează periodic cu mișcarea reală a Pământului prin introducerea unei secunde suplimentare — așa-numita „secundă intercalată” sau leap second.

Însă dacă accelerarea actuală continuă, experții iau în calcul un gest fără precedent: eliminarea unei secunde — o „secundă negativă” — din calendarul atomic. Ar fi prima dată în istoria măsurătorilor oficiale când omenirea ar „pierde” o secundă, nu ar adăuga una.

Ce urmează?

Deocamdată, datele vin din calcule ale Observatorului Naval al SUA și ale serviciilor internaționale de monitorizare a rotației Pământului. Astrofizicianul Graham Jones, de la University of London, spune că datele sunt ajustate cu modele computaționale care țin cont de variații naturale și de interferențe externe.

Deși diferențele par minuscule, impactul poate fi măsurat deja în sistemele de localizare, telecomunicații și tranzacții financiare, unde câteva milisecunde pot însemna o eroare majoră. Cu alte cuvinte, rotația planetei, departe de a fi o simplă chestiune astronomică, devine o problemă tehnică de prim rang.