Papa Francisc la București / O vizită istorică, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea

Papa Francisc a ajuns la București, fiind așteptat la Aeroportul "Henri Coandă" din București de președintele Klaus Iohannis și de soția acestuia. La aeroport au venit și sute de oameni, care au scandat numele Papei, în momentul în care acesta a coborât din avion și a dat mâna cu oficialitățile care l-au întâmpinat. Papa face o vizită istorică în România, la 20 de ani după cea a Papei Ioan Paul al II-lea. Suveranul Pontif este așteptat la aeroport de președintele Klaus Iohannis, care a venit împreună cu soția sa, Carmen.

19.43 VIDEO Papa se deplasează cu papamobilul spre Piața Revoluției, pe Calea Victoriei, apoi pe bulevardul Regina Elisabeta, pe o ploaie torențială. Suveranul Pontif a fost ovaționat și aclamat de numărul mare de pelerini adunați pe traseu, în pofida ploii puternice 




 
19:34 Slujba s-a încheiat. Papa Francisc a ieșit din Catedrala Sfîntul Iosif în ropote de aplauze.

În sunetele orgii de la Sf Iosif, Papa Francisc se urcă din nou în papamobil pentru a merge spre Ateneu, unde sute de oameni îl așteaptă, în ciuda ploii care a început în București
 
18.40 Suveranul Pontif oficiază Sfânta Liturghie
 
18:20 Slujba din Catedrala Sfântul Iosif a început cu Tatăl Nostru
 
18.08 Papa Francisc a fost aplaudat de mii de oameni la sosirea la Catedrala Sfântul Iosif din Capitală.

Papa Francisc a sosit cu papamobilul la Catedrala Catolică Sfântul Iosif, fiind aplaudat de mii de oameni aflați prezenți pe traseu,care au venit cu steaguri și flori. Sfântul Părinte va ține o predică în fața pelerinilor.


Suveranul Pontif s-a oprit , la coborârea din papamobil, și a salutat mulțimea, fiind aplaudat minute bune în șir la intrarea în Catedrala Sfântul Iosif.
 
18:01 La Catedrală a ajuns și premierul Viorica Dăncilă / Din mulțime s-au auzit câteva huiduieli
 
17:56 Președintele Klaus Iohannis și soția sa au ajuns la Catedrala Sf Iosif, unde Papa va oficia o slujbă / Președintele a fost aplaudat și a dat mâna cu oamenii / Între timp, coloana de mașini care însoțește papamobilul se îndreaptă spre catedrală, în timp ce Francisc salută oamenii 

17:50 Papa Francisc și Patriarhul Daniel părăsesc Catedrala Mântuirii Neamului. Papa a spus de trei ori, de pe treptele catedralei, în limba română, „Cristos a înviat”, iar mulțimea a răspuns „Cristos a înviat”. Papa s-a urcat în celebrul papamobil.
 
17.14 Papa Francisc, discurs la ceremonia din Catedrala Mântuirii Neamului: 
 
Papa Francisc a mers la Catedrala Mântuirii Neamului, unde ceremoniile au început de la ora 17.00. În discursul din Catedrala Mântuirii, Papa a subliniat că rugăciunea "Tatăl nostru" "nu este o rugăciune care relaxează, ci este strigătul față de foametea de iubire a timpului nostru, față de individualismul și indiferența care profanează numele tău, Tată”.

Papa Francisc a pus accentul pe fraternitatea și comuniunea dintre toți cei care se roagă aceluiași Părinte Ceresc.

Papa și-a exprimat speranța ca "România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înflorește împăcarea și comuniunea”.
 
Iată mai jos mesajul Papei:
  • Aș dori să-mi exprim mulțumirea și emoția pentru că mă aflu în acest templu sfânt care ne adună în unitate. Isus i-a chemat pe frații Andrei și Petru să-și părăsească mrejele ca să devină împreună pescari de oameni (cf. Mc 1,16-17). Chemarea proprie nu este completă dacă lipsește chemarea fratelui.
  • Astăzi, stând alături, dorim să înălțăm împreună, din inima țării, rugăciunea comună Tatăl Nostru. Ea sintetizează identitatea noastră de fii și, în special, de frați care se roagă unul lângă celălalt. Rugăciunea Tatăl Nostru afirmă certitudinea promisiunii făcute de Isus ucenicilor săi: „Nu vă voi lăsa orfani” (In 14,18) și ne oferă încredere să primim și să acceptăm fratele ca pe un dar.
  • De aceea aș dori să vă împărtășesc câteva cuvinte ca pregătire, înainte de rugăciunea pe care o voi rosti pentru drumul nostru de fraternitate și pentru ca România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înflorește împăcarea și comuniunea.
  • De fiecare dată când pronunțăm „Tatăl nostru” subliniem că, fără să spunem al nostru, nu poate exista cuvântul Tată. Uniți în rugăciunea lui Isus, ne unim și în experiența sa de unire și de mijlocire care ne face să spunem: Tatăl meu și Tatăl vostru, Dumnezeul meu și Dumnezeul vostru (cf. In 20,17).
  • Prin aceasta ne invită ca „al meu” să se transforme în „al nostru”, și „al nostru” să devină rugăciune.Tată, ajută-ne să luăm în serios viața fratelui, să ne însușim istoria sa. Ajută-ne să nu ne judecăm fratele, din cauza acțiunilor și limitelor sale, ci să-l acceptăm, înainte de toate, ca fiu al tău. Ajută-ne să învingem ispita de a ne simți fii mai mari care, pentru că se află într-o poziție privilegiată, uită că celălalt este un dar (cf. Lc 15,25-32).
  • Ție, care ești în ceruri, în cerurile care-i cuprind pe toți, de unde faci să răsară soarele și peste cei buni și peste cei răi, și peste cei drepți și peste cei nedrepți (cf. Mt 5,45), îți cerem acea armonie pe care nu am fost în stare să o păstrăm pe pământ. O cerem prin mijlocirea atâtor frați și surori în credință, care, împreună, locuiesc în Cerul Tău, după ce au crezut, au iubit și au suferit mult, chiar și în zilele noastre, doar pentru că sunt creștini.
  • Asemenea lor, vrem și noi să sfințim numele tău, punându-l în centrul tuturor intereselor noastre. Doamne, numele Tău, nu al nostru, să ne miște și să ne trezească să practicăm caritatea. De atâtea ori, în rugăciune, ne rezumăm să pretindem daruri și să-ți înșirăm cereri, uitând că lucrul cel mai important este să lăudăm numele tău, să adorăm persoana Ta, pentru ca mai apoi să recunoaștem reflexia Ta vie în persoana fratelui pe care ni l-ai pus alături. În mijlocul atâtor lucruri trecătoare pentru care ne trudim, ajută-ne, Tată, să căutăm ceea ce rămâne: prezența Ta și a fratelui nostru.
  • Așteptăm să vie împărăția ta: o cerem și o dorim, pentru că observăm că mersul lumii nu o încuviințează. Dinamica lumii e dictată de logica banului, a intereselor, a puterii. Cufundați în consumerismul din ce în ce mai dezlănțuit care ne farmecă prin strălucirea sa scânteietoare, dar evanescentă, ajută-ne, Tată, să credem în ceea ce ne rugăm: să renunțăm la garanțiile comode ale puterii, la ispitirile înșelătoare ale lumescului, la aroganța goală a impresiei de autosuficiență, la ipocrizia preocupării pentru aparențe. Astfel, nu vom pierde din vedere Împărăția la care Tu ne chemi.
  • Facă-se voia ta, nu a noastră. „Voința lui Dumnezeu este mântuirea tuturor” (ibid., IX, 20). Tată, avem nevoie să ne lărgim orizonturile, pentru a nu îngrădi în limitele noastre voința ta milostivă de mântuire, care vrea să-i îmbrățișeze pe toți. Tată, ajută-ne, trimițându-l la noi, ca la Rusalii, pe Duhul Sfânt, dătător de curaj și bucurie, ca El să ne impulsioneze să anunțăm vestea cea bună a Evangheliei dincolo de hotarele în care trăim, dincolo de limbi, culturi și națiuni.
  • În fiecare zi avem nevoie de El, pâinea noastră cea de toate zilele. El este pâinea vieții (cf. In 6,35.48), care ne face să ne simțim fii iubiți, care ne potolește foamea când ne simțim singuri și orfani. El este pâinea slujirii: în timp ce se frânge pe sine pentru a deveni slujitorul nostru, ne cere să ne slujim unul pe altul (cf. In 13,14).
  • Tată, atunci când ne dai pâinea cea de toate zilele, alimentează în noi nostalgia după fratele nostru, nevoia de a-l sluji. Rugându-te pentru pâinea de fiecare zi, îți cerem și pâinea memoriei, harul de a întări rădăcinile comune ale identității noastre creștine, rădăcini indispensabile într-un timp în care umanitatea, mai ales tinerele generații, în mijlocul atâtor situații „lichide”, riscă să se simtă dezrădăcinată, incapabilă să dea sens existenței.
  • Pâinea pe care ți-o cerem, prin lunga sa istorie de la însămânțare la spic, de la cules până pe masă, să inspire în noi dorința de a fi răbdători cultivatori de comuniune, care nu ostenesc în a face să încolțească semințele unității, în a face să dospească binele, în a lucra mereu alături de frații lor: fără suspiciuni, fără a sta la distanță, fără exagerări și fără conformism, în convivialitatea diferențelor reconciliate.
  • Pâinea pe care o cerem astăzi este și pâinea de care atâția oameni sunt lipsiți zi de zi, în timp ce alții, puțini, au din prisos. Tatăl nostru nu este o rugăciune care relaxează, ci este strigătul față de foametea de iubire a timpului nostru, față de individualismul și indiferența care profanează numele tău, Tată. Ajută-ne să ne fie foame de a ne dărui. Ori de câte ori ne rugăm, amintește-ne că pentru a trăi nu e nevoie să ne conservăm, ci să ne frângem; să împărțim, nu să adunăm; să-i săturăm pe alții, în loc să ne umplem pe noi înșine, deoarece bunăstarea este adevărată numai în măsura în care aparține tuturor.
  • Ori de câte ori ne rugăm, cerem să ne fie iertate greșelile noastre. E nevoie de curaj să ne angajăm totodată să iertăm și noi greșitorilor noștri. Prin urmare, trebuie să găsim puterea de a ierta din inimă pe fratele nostru (cf. Mt 18,35), așa cum Tu, Tată, ierți păcatele noastre: să lăsăm trecutul în urmă și să îmbrățișăm împreună prezentul. Ajută-ne, Tată, să nu cedăm în fața fricii, să nu vedem în deschiderea față de celălalt un pericol; să avem puterea de a ne ierta și de a merge înainte, curajul de a nu ne mulțumi cu o viață liniștită și de a căuta mereu, cu transparență și sinceritate, chipul fratelui.
  • Iar când răul, pândind la ușa inimii (cf. Gen 4,7), ne va împinge să ne închidem în noi înșine, când ispita de a ne izola ne va copleși, ascunzând substanța păcatului care constă în îndepărtarea de Tine și de aproapele nostru, Tată, continuă să ne susții. Încurajează-ne să descoperim în fratele de lângă noi un sprijin pe care Tu ni l-ai pus alături pentru a merge spre Tine și să avem împreună curajul de a spune „Tatăl nostru”. (Sursa: Basilica.ro)
17.07 Patriarhul Daniel, discurs alături de Papa Francisc, în Catedrala Mântuirii Neamului: 
  • Vă adresăm salutul pascal „Hristos a înviat!” şi vă primim astăzi în această nouă Catedrală a Bisericii Ortodoxe Române, pe care Sanctitatea Voastră a dorit personal să o viziteze
  • Icoana aceasta a Catedralei Naţionale din Bucureşti confirmă simbolic numele de „Grădina Maicii Domnului” dat României. Această Catedrală are ca protector spiritual sărbătoarea Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos, când serbăm şi Ziua Eroilor români, ca sărbătoare naţională.
  • Totodată, al doilea patron spiritual al Catedralei Naţionale este Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, fratele Sfântului Apostol Petru, din localitatea Betsaida, situată în Galileea.
  • Această Catedrală este o basilică dedicată Sfântului Apostol Andrei, deoarece acesta este Apostolul poporului român şi Ocrotitorul României. El a predicat Evanghelia lui Hristos în primul secol creştin pe teritoriul României de azi, în fosta provincie Scythia Minor (Dobrogea).
  • Catedrala Naţională a fost construită pe un teren obţinut de la Statul Român de către vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist, ca un act de reparaţie morală pentru cele cinci biserici care au existat în această zonă, trei fiind demolate şi două translate, de către regimul comunist, pentru a se construi Casa Poporului (actualul Parlament).
  • În acest sens, noua Catedrală Naţională este un edificiu simbolic al Învierii bisericilor demolate, dar şi un simbol al libertăţii religioase a poporului român, după aproape 50 de ani de regim comunist.
  • Construcţia acestui edificiu a început efectiv la sfârşitul lunii martie 2011 şi a durat opt ani, astfel încât, în data de 25 noiembrie 2018, am sfinţit altarul Catedralei Naţionale, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a clericilor, credincioşilor şi reprezentanţilor societăţii româneşti.
  • În anii 1999 şi 2002, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a oferit un ajutor financiar Preafericitului Părinte Patriarh Teoctist pentru construirea acestei Catedrale, în valoare de 200.000 USD.
  • În anul 2017, acest ajutor financiar a fost integrat simbolic de Patriarhia Română, ca parte din costul total de 500.000 euro, în vederea achiziţionării clopotelor Catedralei Naţionale, de la firma catolică Grassmayr din Innsbruck, Austria, deoarece, în tradiţiile ortodoxă şi catolică, clopotele au o valoare simbolică foarte profundă: ele reprezintă glasul lui Dumnezeu, care cheamă oamenii la rugăciune şi la cooperare fraternă.
  • Suntem recunoscători pentru acest ajutor financiar simbolic şi, totodată, vă mulţumim pentru sprijinul pe care îl acordaţi constant credincioşilor ortodocşi români din Italia şi din alte ţări, unde Biserica Romano-catolică a pus la dispoziţia comunităţilor ortodoxe româneşti 426 lăcaşuri de cult, 306 în Italia şi 120 în alte ţări din Europa Occidentală.
  • Din acest motiv, am acceptat propunerea părţii catolice să oferim Sanctității Voastre şi creştinilor catolici prezenţi aici în această Catedrală posibilitatea să rostească rugăciunea Tatăl nostru în limba latină şi să intoneze câteva cântări pascale catolice.
  • Acest gest este un semn de recunoştinţă pentru spaţiile liturgice oferite de comunităţi catolice parohiilor ortodoxe româneşti din Europa Occidentală. Iar, după terminarea cântărilor pascale catolice, va urma rostirea rugăciunii Tatăl nostru în limba română şi vor fi intonate cântări pascale ortodoxe.
  • Patriarhul Daniel i-a oferit Papei, la ceremonia din catedrală, o icoană în mozaic a Sf. Apostol Andrei. Momentul a fost aplaudat
17.00 Suveranul Pontif a ajuns la Catedrala Catedrala Mântuirii Neamului, în fața căreia s-au adunat mii de oameni. El a salutat mulțimea cu "Hristos a înviat". "Adevărat a înviat", a fost răspunsul oamenilor. Papa Francisc a fost aplaudat de pelerini atunci când a ajuns la Catedrala Mântuirii Neamului, Suveranul Pontif fiind, de asemenea, întâmpinat cu pâine și sare. 
 
Ceremonia este urmărită pe monitoare de către pelerinii aflați în fața Catedralei.
 
Printre oficialitățile aflate în Catedrală se află președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, principesa Margareta și principele Radu, miniștrii Ana Birchall, Carmen Dan, Ecaterina Andronescu, Călin Popescu Tăriceanu, fostul premier Victor Ponta și Ludovic Orban.
 
16.54 Președintele Iohannis a fost aplaudat de mulțime, la sosirea la catedrala Mântuirii Neamului. "Bravo", i-au strigat oamenii
 
16:50 Papa Francisc a plecat cu o mașină Logan de culoare albastră spre Catedrala Mântuirii Neamului
 
16.08 În fața Catedralei Mântuirii Neamului se află câteva sute de persoane, în așteptarea Papei, care de la ora 17.00 vor avea rugăciunea "Tatăl Nostru”, alocuțiuni și cântări pascale și un salut al Sanctității Sale Papa Francisc. În catedrală accesul se face pe bază de invitații, iar printre oficialitățile care au ajuns deja se află ministrul de Interne, Carmen Dan, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Ei au fost huiduiți de mulțime. "Demisia", au strigat oamenii către Carmen Dan. "Hoțule", a fost reacția în momentul sosirii lui Tăriceanu.
 
16.07 Discursul Papei Francisc:
  • Preafericirea Voastră, Înalt Preasfințiți Mitropoliți și Preasfințiți Episcopi ai Sfântului Sinod, Hristos a înviat! Învierea Domnului constituie nucleul vestirii apostolice transmise și păstrate de Bisericile noastre. În ziua Paștelui, apostolii s-au bucurat la vederea Celui Înviat (cf. In 20,20). În acest timp al Paștelui și eu mă bucur să contemplu oglindirea sa în ochii dumneavoastră, dragi Frați.
  • Acum douăzeci de ani, în fața acestui Sfânt Sinod, Papa Ioan Paul al II-lea spunea: „Am venit să contemplu Chipul lui Hristos gravat în Biserica dumneavoastră; am venit să venerez Chipul suferind, zălogul unei speranțe reînnoite” (Ioan Paul al II-lea, Discurs adresat Patriarhului Teoctist și Sfântului Sinod, 8 mai 1999: Insegnamenti XXII, 1[1999], 938).
  • Și eu am venit aici ca pelerin ce dorește să vadă chipul Domnului în chipul fraților; privindu-vă, vă mulțumesc din inimă pentru primirea voastră.
  • Legăturile de credință care ne unesc își trag originea de la Apostoli, martorii Celui Înviat, în special de la legătura care îl unea pe Petru de Andrei, care, conform tradiției, a adus credința în aceste meleaguri. Au fost chiar frați de sânge (cf. Mc 1,16) și, într-un mod special, prin vărsarea sângelui pentru Domnul. Ei ne amintesc că există o fraternitate de sânge care ne precedă și care, ca un curent tăcut și dătător de viață, n-a încetat niciodată, de-a lungul secolelor, să ude și să susțină drumul nostru.
  • Aici – ca și în multe alte locuri din timpurile noastre – ați simțit Paștele morții și al învierii: atâția fii și atâtea fiice ai acestei țări, din diferite Biserici și comunități creștine, au îndurat vinerea persecuției, au trecut prin sâmbăta tăcerii, au trăit duminica renașterii. Atâția martiri și mărturisitori ai credinței! Mulți, aparținând diferitor confesiuni, nu demult au stat unul lângă altul în închisori, sprijinindu-se reciproc. Exemplul lor stă astăzi înaintea noastră și înaintea noilor generații care n-au cunoscut acele condiții dramatice. Motivul pentru care au suferit până acolo încât și-au dat viața este o moștenire prea prețioasă ca să fie uitată și nerespectată. Și este o moștenire comună care ne îndeamnă să nu ne îndepărtăm de fratele care o împărtășește. Uniți cu Hristos în suferință și în durere, uniți de către Hristos în Înviere ca „și noi să umblăm într-o viață nouă” (Rm 6,4).
  • Preafericirea Voastră, Frate drag, acum douăzeci de ani, întâlnirea dintre Predecesorii noștri a fost un dar pascal, un eveniment care a contribuit nu doar la reînflorirea relațiilor dintre ortodocși și catolici în România, ci și la dialogul dintre catolici și ortodocși în general. Călătoria aceea, prima pe care un episcop al Romei o întreprindea într-o țară majoritar ortodoxă, a deschis calea altor evenimente asemănătoare.
  • Aș dori să adresez un gând de recunoscătoare amintire Patriarhului Teoctist. Cum să nu ne amintim strigătul spontan de „Unitate, unitate!” care s-a ridicat aici, la București, în zilele acelea? A fost un anunț de speranță izvorât din Poporul lui Dumnezeu, o profeție care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună pentru a redescoperi și trezi fraternitatea care deja ne unește.
  • Să mergem împreună cu puterea memoriei. Nu cu memoria nedreptăților suferite sau pricinuite, a judecăților și a prejudecăților, care ne închid într-un cerc vicios și ne determină să avem atitudini sterile, ci cu memoria rădăcinilor: a primelor secole în care Evanghelia, vestită cu îndrăzneală și spirit profetic, a întâlnit și luminat noi popoare și culturi; a martirilor din primele veacuri, a Sfinților Părinți mărturisitori ai credinței, ai sfințeniei trăite zilnic și propovăduite de atâtea persoane simple care împărtășesc același Cer.
  • Datorită lui Dumnezeu, rădăcinile noastre sunt sănătoase și puternice și, chiar dacă crescând au suferit deformările și încercările timpului, suntem chemați, asemenea psalmistului, să ne amintim cu recunoștință de ceea ce Domnul a făcut în noi, să-i înălțăm Lui un imn de laudă unii pentru ceilalți (cf. Ps 77,6.12-13).
  • Amintirea pașilor făcuți împreună ne încurajează să înaintăm spre viitor având conștiința diferențelor, cu siguranță, dar mai ales regăsind mulțumirea atmosferei de familie, reînsuflețind memoria comuniunii care, ca o făclie, să lumineze pașii drumului nostru.
  • Să mergem împreună în ascultarea Domnului. Ne este exemplu ceea ce a făcut Hristos în ziua Paștelui, pe când mergea împreună cu ucenicii pe drumul spre Emaus. Ei discutau despre cele întâmplate, despre neliniștile, îndoielile și întrebările lor. Domnul i-a ascultat cu răbdare și le-a vorbit cu inima deschisă, ajutându-i să înțeleagă și să discearnă evenimentele (cf. Lc 24,15-24).
  • Și noi avem nevoie să-l ascultăm împreună pe Domnul, mai ales în aceste ultime timpuri, în care drumurile lumii au dus la rapide schimbări sociale și culturale.
  • De dezvoltarea tehnologică și de bunăstarea economică au beneficiat mulți, dar cei mai mulți au rămas implacabil excluși, în vreme ce globalizarea care impune conformare a contribuit la dezrădăcinarea valorilor popoarelor, slăbind etica și conviețuirea, poluată, în ultimii ani, de un copleșitor simțământ de teamă care, deseori întețit artistic, duce la închidere și ură.
  • Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducțiilor „culturii urii” și a individualismului care, deși nu mai e atât de ideologică precum în timpurile persecuției ateiste, este totuși mai convingătoare și nu mai puțin materialistă. Ea recomandă deseori ca mijloc de dezvoltare ceea ce se arată imediat și rezolvabil, dar în realitate este indiferent și superficial.
  • Fragilitatea legăturilor, care duce la izolarea persoanelor, are repercusiuni în special asupra celulei fundamentale a societății, familia, și ne solicită efortul de a ieși și a merge în întâmpinarea dificultăților fraților și surorilor noastre, îndeosebi ale celor mai tineri, nu prin descurajare și nostalgie, ca ucenicii de la Emaus, ci prin dorința de a-l comunica pe Iisus Înviat, nucleul speranței.
  • Avem nevoie ca alături de frații noștri, să reînnoim ascultarea cuvintelor lui Hristos pentru ca inima să ardă împreună, iar vestirea să nu slăbească (cf. vv. 32.35).
  • Ca și la Emaus, putem ajunge la destinație rugându-l cu insistență pe Domnul să rămână cu noi (cf. vv. 28-29). El, care se revelează la frângerea pâinii (cf. vv. 30-31), ne cheamă la caritate, ne îndeamnă să slujim împreună; să-l „dăruim pe Dumnezeu” înainte ca „să pledăm despre Dumnezeu”; să nu fim pasivi în a înfăptui binele, ci gata să ne ridicăm și să mergem, să fim activi și să colaborăm (cf. v. 33).
  • În sensul acesta, ne sunt un bun exemplu atâtea comunități ortodoxe românești care colaborează foarte bine cu multe dieceze catolice din Europa Occidentală unde sunt prezente.
  • În multe cazuri s-a dezvoltat un raport de încredere și prietenie reciprocă, întreținută de gesturi concrete de ospitalitate, susținere și solidaritate. Prin această frecventare reciprocă, mulți catolici și ortodocși români au descoperit că nu sunt străini, ci frați și prieteni.
  • Să mergem împreună spre noi Rusalii. Traseul care ne așteaptă duce de la Paște la Rusalii: de la zorile pascale ale unității, răsărite aici, acum douăzeci de ani, am pornit la drum spre noi Rusalii.
  • Pentru ucenici Paștele a însemnat începutul unui nou drum din care nu dispăruseră încă frica și nesiguranța. Asta a durat până la Rusalii, când, adunați în jurul Preasfintei Mame a lui Dumnezeu, apostolii, într-un singur Duh și în diversitatea și bogăția de limbi, l-au mărturisit pe Cel Înviat, prin cuvânt și viață.
  • Continuăm drumul nostru de la certitudinea de a avea un frate alături până la împărtășirea credinței întemeiate pe învierea aceluiași Hristos. De la Paște la Rusalii: timp să ne adunăm în rugăciune sub ocrotirea Sfintei Maici a lui Dumnezeu, să-l invocăm pe Duhul Sfânt unii pentru alții.
  • Să ne reînnoiască Duhul Sfânt, El care respinge uniformitatea și căruia îi place să plăsmuiască unitatea în cea mai frumoasă și mai armonioasă diversitate. Focul lui să mistuie lipsa noastră de încredere; suflul său să înlăture reținerile care ne împiedică să dăm mărturie împreună despre viața nouă pe care ne-o oferă.
  • El, făuritor de fraternitate, să ne dea harul de a merge împreună. El, creator al noutății, să ne insufle curaj să trăim inedite căi de împărtășire și de misiune. El, tăria martirilor, să ne ajute să nu zădărnicim sacrificiul lor.
  • Dragi frați, să mergem împreună, spre lauda Preasfintei Treimi și spre beneficiul reciproc, pentru a-i ajuta pe frații noștri să-l vadă pe Iisus. Reînnoiesc recunoștința mea și vă asigur de afecțiunea, prietenia și rugăciunea mea și a Bisericii Catolice.
  • (Sursa - Basilica.ro)
 
16:05 Discursul Patriarhului Daniel și al Papei Francisc 
 
Patriarhul Daniel:
  • Cu salutul pascal „Hristos a înviat!”, vă primim în această sală a Palatului Patriarhiei, în care, la 8 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea a fost primit de Patriarhul Teoctist şi de mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Această sală este numită simbolic în limba latină Conventus, adică Întâlnire.
  • Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul episcopatului său în Polonia, şi Patriarhul Teoctist, ca episcop în România, au avut o experienţă spirituală comună, şi anume au cunoscut anii grei ai regimului comunist, când Biserica a fost marginalizată şi persecutată.
  • De aceea, întâlnirea lor la Bucureşti, în zilele de 7-9 mai 1999, a fost marcată de bucuria libertăţii religioase a creştinilor şi amplificată de sărbătoarea Sfintelor Paşti. Atât Papa Ioan Paul al II-lea, cât şi Patriarhul Teoctist au fost apărători ai credinţei creştine şi au simțit în activitatea lor ajutorul lui Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat.
  • În acest sens, predecesorii noştri ne cheamă astăzi şi pe noi să apărăm şi să promovăm credinţa în Hristos şi valorile creştine, într-o Europă foarte secularizată, pentru a transmite tinerei generații credinţa în iubirea milostivă a lui Hristos pentru lume şi credinţa în viaţa eternă a persoanei umane.
  • Totodată, ei ne cheamă să mărturisim, să apărăm şi să promovăm familia creştină tradiţională formată din bărbat, femeie şi copii, într-o Europă cu un evident declin demografic, un continent care îmbătrânește rapid.
  • Predicarea Evangheliei lui Hristos înseamnă astăzi să unim Liturghia cu filantropia, rugăciunea cu acţiunea socială în ajutorarea oamenilor săraci, bolnavi şi marginalizaţi.
  • În acelaşi timp, Evanghelia lui Hristos ne cheamă să promovăm dreptatea, reconcilierea şi solidaritatea în societate pentru ca iubirea lui Hristos pentru toţi oamenii să fie percepută ca fiind binecuvântare, pace şi bucurie, pentru persoane şi pentru popoare.
15.45 Papa Francisc a ajuns la Palatul Patriarhal, fiind întâmpinat de Patriarhul Daniel. 

Suveranul Pontif urmează să aibă o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel și apoi o întrevedere cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, în fața căruia prezintă cel de-al doilea discurs al vizitei.
 


15.35 
Papa Francisc a plecat spre Patriarhie, unde va avea o întâlnire cu Patriarhul Daniel.

14.29 
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a avut astăzi, o audiență privată cu Sanctitatea Sa Papa Francisc, informează Guvernul. Șeful Executivului a mulțumit Sanctității Sale pentru atenția generoasă pe care o acordă relațiilor cu România și a evocat întrevederea avută cu ocazia vizitei la Vatican, din luna mai a anului trecut.



14.15 La Sfânta Liturghie din Catedrala Sfântul Iosif din această seară, Sfântul Părinte Papa Francisc va sta pe un scaun papal special realizat pentru această ocazie de designerul Mihai Grama
 
13:40 Papa Francisc a plecat de la Palatul Cotroceni spre Nunțiatura Apostolică, pentru o pauză de prânz. 
 
La poarta Palatului Cotroceni se află sute de oameni. Papa a coborât din mașină pentru a saluta mulțimea. Suveranul Pontif a dat mâna cu mai mai multe persoane, care l-au aplaudat și i-au scandat numele.
13.22 Discursul Papei Francisc:
  • Adresez salutul meu cordial dlui președinte și dnei prim-ministru pentru invitația de a vizita România. Pe fratele meu Daniel țin să îl salut cu iubire frățească, aduc un salut tuturor credințioșilor Bisericii Ortodoxe și pe toți membrii Bisericii Catolice
  • Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dvs țară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan. E un moment potrivit pentru a arunca o privire de ansambulu, la 30 de ani de când România s-a eliberat de sub regimul comunist
  • În acest timp, România s-a angajat în construcția unui proiect democratic
  • E important să recunoaștem numeroșii pași înainte făcuți pe acest drum, chiar cu mari dificultăți
  • Vă încurajejez să continuați să lucrați pentru a consolida instituțiile și pentru a face astfel încât poporul dvs să își poată exprima întregul potențial pe care îl deține
  • Papa Francisc a vorbit și despre fenomenul migrației, despre depopularea unor sate și despre consecințele acestor fenomene
  • E necesar să mergem împreună. A merge împreună înainte ne cere noblețea de a renunța la ceva di n propria noastră viziune, atfel încât să creăm o armonie
  • În felul acesta se poate construi o societate în care fiecare să devină un protagonist al bunului comun
  • O societate în care cei mai săraci să nu fie văzuți drept indezirabili, ci ca pe niște frați
  • Biserica Catolică dorește să contribuie la construirea societății și să se pună în slujba binelui comun, să colaboreze cu autoritățile și cu toți. 
  • Biserica Catolică nu este străină și participă deplin la spiritul național, la formarea destinului națiunii
  • Urând României prosperitate și pace, invoc pentru întreaga populație belșugul binecuvântării divine.
  • Dumnezeu să binecuvânteze România
 
 
13.10 Discursul președintelui Iohannis:
  • Este o mare bucurie pentru mine ca în calitate de președinte să vă primesc la București. Vă veți afla pentru câteva zile pe tărâmul Sfântului Apostol Andrei, ocrotirorul României și sunt convins să veți fi întâmpinat cu cea mai mare căldură la București, la Iași sau la Blaj.
  • În această perioadă, România își execrită primul mandat la președința Cponsiliului UE. Trebuie să avem grijă de casa noastră, Europa. Am avut privilegiului de a-i găzdui pe liderii europeni la Sibiu. Prin declarația politică adoptată atunci liderii europeni și-au reafirmat dorința de a lucra împreună prntru o singură Europă, condusă de valorile și libertățile sale
  • Românii au cunoscut direct lipsa libertății, înstrăinarea de valorile creștine
  • Vizita are loc la trei decenii de când ne-am regăsit prin jertfă libertatea. Azi, românii îl slăvesc pe cel de sus fără teamă
  • Relațiile diplomatioce dintre România și Sfântul Scaun sunt foarte bune
  • Sanctitatea voastră, Europa are nevoie astăzi de modele de conviețuire pașnică, de dialog între culturi, care să ofere repere pentru consolidarea toleranței
  • România este un exemplu de bună practică prin modul în care asigură drepturile minorităților
  • Societatea românească rezonează la chemările de solidaritate și responsabilitate ale Sanctității voastre, pentru a clădi o Grădină a Maicii Domnului, spre care trebuie să mergem toți împreună

12.32 Ceremonia de bun venit s-a încheiat. Papa Francisc merge în Palatul Cotroceni, unde va avea convorbiri tête-à-tête cu președintele Iohannis.

12.25 La ceremonia de la Cotroceni, Suveranul Pontif a salutat garda de onoare în limba română: "Bună ziua". La evenimentele de la Cotroceni participă și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

În public, la ceremonia oficială pentru primirea Suveranului Pontif se află copii și tineri de la Consiliul Național al Elevilor, Alianța Națională a Studenților din România, Consiliul Tineretului din România, Școala Concordia, copiii de la corurile Campus Mundi/ Madrigal, Cercetași și Asociația Națională a Surzilor din România.

12.20 Papa Francisc a ajuns la Palatul Cotroceni, unde este întâmpinat cu onoruri militare. Suveranul Pontif a fost primit în curtea palatului, unde are loc ceremonia de bun sosit, de către președintele Iohannis și soția acestuia.

11:58 Oamenii au coborât din mașini pe DN1, la intrarea în Capitală, ca să aplaude mașina în care se află Papa Francisc.

După ce a fost primit pe Aeroportul Otopeni, Papa Francisc a fost preluat de un Logan de culoare albastră și dus către Palatul Cotroceni. Pe DN1, pe sensul opus, oamenii au oprit mașinile și au coborât din autoturisme pentru a face poze și pentru a aplauda.

11:53 Suveranul Pontif a sărutat crucea de la gâtul ÎPS Nifon, arhiepiscopul Târgoviștei.

11.47 Papa Francisc se îndeaptă spre Palatul Cotroceni, într-o Dacie Logan. La Palatul Cotroceni va avea loc primirea oficială.

11.44 "Este o mare plăcere să vă avem pe pământ românesc", i-a spus președintele Klaus Iohannis Papei Francisc, în timp ce Carmen Iohannis i-a transmis, la rându-i, "suntem fericiți să vă avem aici".

UPDATE 11.31 Papa Francisc coboară din avion, singur. A fost întâmpinat de președintele Iohannis și de soția sa, precum și de zeci de prelați. 

Sute de oameni se află la aeroport, de o parte și de alta a culoarului pe care Papa merge spre mașină și se oprește să dea mâna cu prelații aflați acolo. Între ei, mulți copii, care scandează numele Papei și "Bine ați venit".

UPDATE 11.30 Președintele Iohannis și soția sa merg la scara avionului să îl întâmpine pe Papa

UPDATE 11.08 Aeronava cu care călătorește Papa Francisc a aterizat pe Aeroportul Otopeni. 

La aeroport se află sute de persoane, între care copii îmbrăcați în costume populare, care au venit să îl aștepte pe Papa, stând într-o zonă delimitată de o parte și de alta a culoarului pe care va trece Suveranul Pontif. De asemenea, este așteptat de arhiepiscopul romano-catolic de București Ioan Robu și de zeci de reprezentanți ai Bisericii Catolice și Ortodoxe.

După primirea oficială de la aeroport, Papa merge la Palatul Cotroceni, unde va avea loc o ceremonie de bun venit, la intrarea în complexul Palatului Prezidenţial. Papa Francisc va face o vizită de curtoazie preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, tot la Palatul Cotroceni. 

Pe traseul de la aeroport, Papa Francisc poate fi salutat în zona Bulevardului Kiseleff, între strada Arhitect Ion Mincu şi Piaţa Victoriei, zonă în care coloana Suveranului Pontif va circula cu viteză redusă. Sute de persoane așteaptă, la ora transmiterii știrii, în zona Bulevardului Kiseleff pentru a-l saluta pe Papa Francisc.

La București, un moment aşteptat de credincioși este vineri seară, când Papa Francisc va saluta mulțimea, din papamobil, pe traseul Catedrala Sf. Iosif - Piaţa Revoluţiei.

”Vin în România, țară frumoasă și primitoare, ca pelerin și frate. (...) Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învățăm să păstrăm rădăcinile și familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor și de fratele de lângă noi, când ne depășim fricile și suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalți”, spunea Papa Francisc într-un mesaj video adresat românilor marți, prin intermediul Televiziunii Române. 

Joi, în ajunul primei sale vizite în România, Papa a transmis un scurt mesaj pe twitter în care le cere românilor să se roage pentru el. 

Programul vizitei Papei la București: 

  • Ora 13.05 - Papa va susține primul discurs al vizitei, la Palatul Cotroceni, în cadrul întâlnirii cu autoritățile, cu reprezentanți ai societății civile și membri ai Corpului diplomatic. Va susține un discurs și președintele Iohannis
  • Ora 15.45 - Papa Francisc va ajunge la Palatul Patriarhiei, pentru o întâlnire privată cu Patriarhul Daniel
  • Ora 16.15 - Papa Francisc se va întâlni cu Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe, în fața căruia prezintă cel de-al doilea discurs al vizitei
  • Ora 17.00 - Sosire la Catedrala Națională, unde vor avea rugăciunea "Tatăl Nostru”, alocuțiuni și cântări pascale și un salut al Sanctității Sale Papa Francisc
  • Ora 18.00 - Papa Francisc va ajunge la Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif”, unde va oficia Sfânta Liturghie.

Galerie foto și documente






Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ / Cattani de România lovește din nou! Dosar penal la DNA în cazul achiziției de măști medicale de la …

2 Mafie pe față! / Mandatul de arestare în lipsă emis pe numele lui Iorgulescu Jr. a fost anulat pe motiv de viciu…

3 Milițianul Neluțu, care a infectat zeci de persoane la spitalul Gerota din Capitală, a fost externat pe ascuns…

4 Cei „12 apostoli” ai dezinformării despre coronavirus au ajuns și în România

5 VIDEO Generalul Oprea face ordine la Suceava: Cadrele medicale care refuză carantina au ca variante șomajul te…

recomandări

Te ia DNA: Constantin Jeican

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cel mai spectaculos sport revine cu un super video