„Parlamentul a încălcat principiul unei colaborări loiale și a pus în pericol independența justiției” Interviu INCENDIAR!

„Parlamentul a încălcat principiul unei colaborări loiale și a pus în pericol independența justiției” Interviu INCENDIAR!

CSM i-ar putea cere presedintei ICCJ sa convoce Sectiile Unite ale instantei supreme care pot sesiza CCR pentru controlul constitutionalitatii Legilor Justitei inainte de promulgarea lor de catre presedintele statului, afirma judecatoarea Andrea Chis, membra a CSM.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, judecatoarea Andrea Chis a explicat felul in care urmeaza sa fie incalcata independenta justitiei: "atributia cea mai importanta a CSM, aceea de a apara independenta sistemului judiciar, ar fi definitiv compromisa".

"Prin modalitatea in care a inteles sa adopte aceste legi, puterea legiuitoare a incalcat principiul unei colaborari loiale intre puteri si a pus in pericol independenta sistemului judiciar. Legislativul ar trebui sa realizeze ca o justitie care nu este independenta nu este un beneficiu, ci un pericol, nu doar pentru democratie, ci si pentru celelalte puteri", a aratat judecatoarea Andrea Chis.

Dupa ce au trecut rapid prin Camera Deputatilor, modificarile la Legile Justitiei, avizate negativ de CSM, intra intr-o procedura mai mult decat urgenta in Senat, care este decizional. Cum se vede aceasta evolutie de la CSM?

In motivarea avizelor negative, in afara criticilor punctuale privind anumite textele ce afectau independenta sistemului judiciar, CSM a atras atentia asupra modului de derulare a procesului legislativ, respectiv, la acel moment, asupra faptului ca nu au fost respectate regulile generale de legiferare.

Bunaoara, nu exista o expunere de motive care sa fundamenteze modificarile propuse. E greu, aproape imposibil, sa participi la o consultare fara sa cunosti motivatia ce sta in spatele unei propuneri legislative.

Asa cum judecatorul trebuie sa isi motiveze solutia, nemotivarea hotararii constituind chiar abatere disciplinara, cel care formuleaza o propunere legislativa este obligat sa explice de ce considera necesara adoptarea unui anumit text de lege.

In comisia speciala, CSM a fost pus in situatia sa ia pozitie cu privire la amendamente propuse pe parcursul sedintelor acestei comisii. Daca ar fi sa facem un exercitiu de imaginatie, ganditi-va in ce situatie ar fi un justitiabil care ar exercita o cale de atacimpotriva unei hotarari judecatoresti si, in fata instantei de apel sau de recurs, ar tot primi motive suplimentare de la instanta a carei hotarare a atacat-o si ar trebui sa raspunda la ele pe loc.

Urgenta nu a fost, la randul ei, justificata.

Deciziile CCR?

Deciziile Curtii Constitutionale la care se face referire in scurtele expuneri de motive au fost adoptate cu mult timp inaintea formularii propunerii legislative si, oricum, principalele modificari propuse vizeaza alte texte decat cele supuse controlului de constitutionalitate.

CSM, sustinut de hotararile adunarilor generale ale instantelor si parchetelor, a cerut initierea unui alt demers, care sa implice o reala consultare a magistratilor si a societatii civile. Lipsa transparentei si previzibilitatii procesului legislativ a atras o reactie negativa a corpului magistratilor si a societatii civile, care s-a pozitionat de partea puterii judecatoresti.

Sunt voci care sustin ca forma iesita din Camera a acestor legi este una benigna, pentru ca amenintarile cele mari ar fi fost eliminate.

Finalul nu este nici acum previzibil. Cel putin teoretic, exista posibilitatea de a fi adoptate alte modificari ce ar putea submina independenta sistemului judiciar intr-un sens chiar mai nociv decat cel propus in unele amendamente la care s-a renuntat pana acum.

Forma adoptata de Camera Deputatilor are dispozitii care restrang mult posibilitatea sistemului judiciar de a se apara in caz de afectare a independentei.

Astfel, se doreste limitarea libertatii de exprimare a magistratului, cu incalcarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prevazandu-se (art. 9 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, propus spre modificare prin pct. 11 al propunerii legislative) ca "judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlate puteri ale statului - legislativa si executiva".

Opozitia noastra la adoptarea unor astfel de legi ar putea constitui o astfel de manifestare, iar constatarea ei ar insemna cel putin incalcarea Codului deontologic, cu consecinte asupra carierei.

De asemenea, forma adoptata de Camera Deputatilor limiteaza posibilitatea CSM de a reactiona in timp util impotriva unor atacuri asupra independentei sistemului judiciar, prevazand, de exemplu (in art. 30 din Legea nr. 317/2004, propus spre modificare in pct. 25 al propunerii legislative), ca Plenul se poate pronunta asupra unei cereri privind apararea independentei justitiei in ansamblul sau, nu si din oficiu, asa cum se prevede expres in cazul apararii de catre sectie a independentei judecatorului sau procurorului individual.

Asadar, o sesizare din oficiu, cum a fost cea in cazul declaratiilor presedintelui Senatului care au incalcat independenta sistemului judiciar, nu ar mai fi posibila, CSM trebuind sa astepte o solicitare in acest sens.

In plus, pronuntarea Plenului asupra unei astfel de cereri este de doua ori temporizata, iar o reactie tarzie este una ineficienta, daca nu chiar inutila. In fapt, atributia cea mai importanta a CSM, aceea de a apara independenta sistemului judiciar, ar fi definitiv compromisa.

Totusi, Inspectia Judiciara nu a plecat de la CSM.

Inspectorul sef este desemnat de plenul CSM, insa dupa ce sustine un concurs in fata unei comisii compuse din 3 judecatori, un procuror, un reprezentant al societatii civile si un psiholog.

Cu alte cuvinte, concursul se sustine in fata unui plen mai mic, inexplicabil, membrii plenului nefiind unii de rangul intai si altii de rangul al doilea. Plenului ii ramane doar atributia de a confirma decizia comisiei de concurs.

Desi a fost insusita propunerea CSM in sensul organizarii concursului pentru functia de inspector de CSM prin INM, regulamentul de concurs va fi aprobat de inspectorul sef. In legea in vigoare, acesta doar propune regulamentul, care este aprobat de plenul CSM.

Astfel, o atributie esentiala in selectia inspectorilor ramane in mana unui singur om, ceea ce CSM-ul actual a incercat sa evite prin modificarea regulamentului de concurs, modificare atacata in instanta de conducerea Inspectiei Judiciare.

Este discutata si modificarea care permite comisiilor de control SRI si SIE sa verifice daca un magistrat este ofiter acoperit.

Judecatorii si procurorii nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti sau informatori ori colaboratori ai vreunui serviciu de informatii si au obligatia sa dea anual o declaratie de necolaborare, a carei veridicitate este verificata de CSAT.

In propunerea legislativa, comisiile parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii, din oficiu sau la sesizare, vor verifica si ele veridicitatea acestor date, iar rezultatul verificarii lor are valoare de informare conforma, fara a se defini ce inseamna aceasta.

In realitate, o astfel de verificare din partea unei alte puteri poate constitui un pericol pentru independenta judecatorului sau procurorului.

Exista si alte probleme in forma Camerei Deputatilor?

Durata studiilor in Institutul National al Magistraturii se majoreaza de la 2 la 4 ani, fara un studiu de impact, fara a se raspunde la intrebarea ce facem cu judecatoriile, care, timp de 2 ani, vor avea oameni care se pensioneaza, dar nu si oameni care sa ii inlocuiasca.

In plus, durata stagiului creste de la 1 an la 2 ani. Toate aceste prevederi vor face sa creasca volumul de munca al judecatorilor definitivi din cadrul judecatoriilor. Tocmai de aceea, prin actul normativ aprobat de Camera Deputatilor, intrarea in vigoare a acestor prevederi a fost prorogata, deci nu exista vreo urgenta in acest sens si nici posibilitatea de aplicare a prevederilor propuse.

S-a mai introdus in legea statutului posibilitatea pentru judecatori sau procurori de a opta pentru autosuspendarea din activitate pe o durata de pana la 2 ani (fara a fi limitat numarul posibilitatilor de a solicita acest lucru), iar, de aceasta cerere, sectia corespunzatoare a CSM doar ia act, nu o poate cenzura. In acest rastimp, magistratul nu este tinut de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de legea statutului.

Adica?

De exemplu, daca vrea sa castige bani ca avocat si a fost avocat inainte de a deveni magistrat sau da un examen pentru admiterea in aceasta profesie in perioada suspendarii, judecatorul sau procurorul poate reprezenta justitiabili in fata fostilor si viitorilor sai colegi. Si exemplele ar putea continua.

Forma votata in CD pentru raspunderea magistratilor este considerata de unii prea blanda in raport cu abuzuri sistematice ale magistratilor, mai ales ale procurorilor. Este asa?

Nu exista abuzuri sistematice ale magistratilor. Asa cum este reglementata in prezent raspunderea materiala in legea statutului si cum s-a adoptat legea statutului de catre Camera Deputatilor, aceasta forma de raspundere vizeaza in primul rand judecatorul.

Parerile diferite ale judecatorilor asupra interpretarii probelor pentru stabilirea unei stari de fapt sau cu privire la aplicarea sau interpretarea unui text de lege sunt absolut firesti in orice sistem de drept. Exista pareri diferite chiar in cadrul aceluiasi complet, existand posibilitatea opiniei divergente sau separate reglementata chiar de lege.

Este firesc ca judecatorul sa nu raspunda pentru modul in care gandeste probele sau legea, tine de independenta sa sa interpreteze probele, sa aplice si sa interpreteze legea. Daca, insa, face acest lucru cu rea credinta, de exemplu, ignora voit o decizie a Curtii Constitutionale, obligatorie sau o face din grava neglijenta, necunoscand existenta ei, desi e obligat sa o cunoasca, el va raspunde si e normal sa fie asa, pentru ca si-a incalcat sau a neglijat niste obligatii de serviciu.

Va propun un exercitiu de imaginatie: cine ar mai judeca daca ar sti ca raspunde pentru orice schimbare a solutiei sale, fara sa-si fi incalcat cu stiinta sau din neglijenta vreo obligatie de serviciu, ci, dimpotriva, exercitand-o potrivit legii si constiintei sale? Intrebarea era retorica, desigur.

Considerati necesara, binevenita sectia de anchetare a infractiunilor comise de magistrati?

Nu am vazut o explicatie pentru crearea unei astfel de structuri in expunerea de motive a proiectului, asa cum era normal in cazul unei institutii nou create.

In forma adoptata de Camera Deputatilor, se infiinteaza o sectie in cadrul Parchetului General. Competenta acestei sectii se rezuma la infractiunile de coruptie, de serviciu sau in legatura cu servicul sau contra infaptuirii justitiei savarsite de judecatori sau procurori.

E greu de inteles de ce e nevoie de specialisti pentru anchetarea unei categorii de persoane care savarsesc infractiuni, in cazul de fata, magistratii, chiar daca e vorba doar de cele legate de exercitarea atributiilor profesionale.

Daca admitem necesitatea unei astfel de structuri, de ce nu s-ar crea una pentru fiecare putere sau pentru alte categorii profesionale, fiecare avand specificul ei?

Nu cred ca e bine sa lasi in mana unui numar foarte mic de procurori raspunderea penala a tuturor magistratilor in materia infractiunilor ce au legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Poate constitui un factor de risc la adresa independentei.

Aparitia sectiei pentru magistrati este un amendament propus de presedintele UNJR. Dna Garbovan spune ca lupta impotriva abuzurilor comise de procurori impotriva judecatorilor. Este o teza sustinuta si de colega dvs, dna Baltag. Este aceasta o realitate a sistemului judiciar?

Tin minte ca in urma cu multi ani am citit in presa unele sustineri privind anchetarea unui judecator pentru o fapta de coruptie, dupa ce pronuntase o hotarare de achitare intr-un dosar in care rechizitoriul a fost intocmit de DNA.

Stiu ca am intrebat atunci colegii judecatori, mai cu seama pe penalisti, daca au simtit astfel de presiuni din partea DNA, iar raspunsul a fost unul negativ. Am intrebat si dupa ce am devenit membru CSM si am primit acelasi raspuns. Despre alti magistrati nu pot sa va spun.

Nu am primit sesizari pentru apararea independentei, cu indicarea unor circumstante concrete in care asupra unui judecator sa se fi exercitat presiuni de catre procurori. In lipsa unor sesizari, mi-e greu sa cred in existenta unor astfel de abuzuri, judecatorii avand la dispozitie mijloace pentru apararea independentei lor, de care stiu sa uzeze.

Si mai cred ca un judecator nu poate face afirmatii generale privind alte categorii profesionale, iar, in privinta unor colegi, judecatori sau procurori, atunci cand avem probe, exista mijloace prevazute de lege pentru sesizarea organelor competente, la care avem nu doar dreptul, ci chiar obligatia sa apelam.

Ce mijloace legale mai are CSM pentru a opri aceste modificari?

ICCJ, in Sectiile Unite, are posibilitatea de a solicita un control prealabil de constitutionalitate, adica poate sesiza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea lor de catre presedintele statului. Presedintele ICCJ e membru de drept al CSM, deci CSM ar putea solicita acestuia sa convoace Sectiile Unite ale ICCJ pentru exercitarea acestei prerogative.

Considerati ca puterea judecatoreasca este sfidata de legislativ?

Formularea e foarte dura. Nu cred ca se urmareste in mod direct sfidarea puterii judecatoresti, ci, mai degraba, este vorba despre gresita intelegere a echilibrului dintre puterile statului.

Un stat in care justitia nu este independenta nu poate fi numit un stat democratic, ci este un stat care se indreapta impotriva cetatenilor sai, in loc sa apere drepturile fundamentale ale acestora. Prin modalitatea in care a inteles sa adopte aceste legi, puterea legiuitoare a incalcat principiul unei colaborari loiale intre puteri si a pus in pericol independenta sistemului judiciar.

Legislativul ar trebui sa realizeze ca o justitie care nu este independenta nu este un beneficiu, ci un pericol, nu doar pentru democratie, ci si pentru celelalte puteri.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Javra, îngropată definitiv de Buzăianu! / Cât „cașcaval” a primit viitoarea „regină a pușcăriașilor”

2 Dragnea confirmă scandalul cu țiitoarea! Mesaj de ultimă oră

3 Așa o fi?

4 „Am ținut-o câteva zile, era varză. I-am și cumpărat câte ceva și i-am dat-o înapoi."

5 Așa o fi?