Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

Pâslaru: Legea salarizării personalului bugetar are un impact financiar de 19,5 miliarde de lei

Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei și prevede creșteri mai mari pentru categoriile care nu au beneficiat în ultimii ani de majorări salariale, a declarat, sâmbătă, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru.

Acesta a participat la deschiderea Târgului Unităților Protejate din Capitală, unde presa i-a cerut să comenteze declarațiile lui Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale "Cartel Alfa", care a afirmat miercuri că legea salarizării inițiată de Ministerul Muncii este una proastă.

"Nu aș începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate și ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei — n.r.). Apoi am auzit în spațiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înțeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adoptă el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie să spui despre o lege că este bună sau este proastă, dar, dacă o lege bună este o lege inaplicabilă, atunci eu nu mai știu ce este bun și ce nu este bun", a comentat ministrul.

El a adăugat că proiectul propus de ministerul pe care îl conduce are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei, de două ori mai redus.

"Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde, care este de două ori mai puțin. Nu trebuie să fii matematician sau Einstein să știi că, dacă ai un buget de două ori mai mic, care într-adevăr poate fi implementabil, vei avea creșteri care sunt mai mici decât proiectele anterioare", a continuat Pâslaru.

El a explicat faptul că această lege are ca prim scop rezolvarea inechităților existente până acum în sistemul salarial.

"Problema care se pune este așa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechitățile și să pună toate familiile ocupaționale pe un sistem de echivalență. Exact așa cum fusese discutat și agreat în 2009-2010. Rezolvă legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămași în urmă față de echivalențele pe care le stabilisem odată să aibă creșterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistența socială, persoanele din administrația publică locală, contractual sau funcționari publici, cei care sunt în cercetare și cultură, cei care au rămas în urmă față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creșteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creșterea cea mai mare. Este în acest moment o diferență între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp și unele, nu. Justiția, de exemplu, nu poate crește cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalență pe această corelație între familiile ocupaționale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulțumit? Fiecare dintre familiile ocupaționale și-ar dori să crească salariul cu 100% și este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc și să fac lobby ca pentru familia mea ocupațională să obțin un 10-15% sau să accept că în această țară avem și noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administrația publică este tratată acolo unde îi este locul", a arătat ministrul Muncii.

El a amintit că, prin alocarea unei sume de 4,85 de miliarde de lei pentru doar două sectoare, Sănătatea și Educația, Parlamentul a ignorat restul categoriilor bugetare, care ar fi trebuit să aștepte încă doi ani până la creșterea salariilor.

"Problema ordonanței 20 modificată este că alocă 4,85 miliarde pentru două sectoare. Eu nu spun că acele sectoare nu ar fi prioritare. Dacă vă uitați în lege, legea crește salariile acelor două sectoare, Sănătate și Educație, mai mult decât în proiectul din Parlament cu încă 10-15% peste ce dă Parlamentul și așa este normal, pentru că sunt sectoare prioritare pentru societate. Dar dacă încep cu aceste două sectoare și le aloc 4,85 miliarde, aceasta înseamnă că toți ceilalți trebuie să mai aștepte doi ani de zile ca să poată să vadă și ei o creștere. Eu nu pot să le spun asistenților sociali din această țară că ei trebuie să aștepte încă doi ani, nu pot să le spun celor din administrația publică locală sau soldaților că trebuie să mai aștepte doi ani de zile", a susținut Pâslaru.

Acesta a făcut apel la unitate între categoriile de bugetari, arătând că acesta este cel mai bun proiect "aplicabil și fezabil" pe care Guvernul îl poate pune pe masă. Pâslaru a mai precizat că, în acest moment, ministerul se află în dialog cu partenerii sociali pe această temă și așteaptă propuneri din partea acestora, urmând ca, după integrarea în proiect a propunerilor, să înceapă dezbaterea publică pe marginea viitorului act normativ.

Întrebat dacă a negociat cu partidele politice susținerea pentru acest proiect, Pâslaru a afirmat: "În această perioadă, să începi să negociezi cu partidele susținerea nu este un lucru oportun, fiind o perioadă de campanie electorală. Legea nu a fost scoasă ca să facă vâlvă în campanie, de aceea am lăsat consultările până după (alegeri — n.r.), până pe 12 decembrie. Era important să avem pe masă două lucruri: unu, o bază de calcul să știm și noi cât sunt salariile în țara asta (niciodată n-o să pot pricepe cum s-au făcut până acum legi fără să știu cu cât sunt plătiți oamenii pe care vreau eu să-i afectez prin această lege) și, doi, lăsăm o lege care, din perspectiva sustenabilității fiscal-bugetare, nu face să greveze celelalte obiective ale politicii publice. Pe noi ne interesează să avem și salarii mari în administrație, să avem și școli, și autostrăzi, să avem și alte lucruri, așa că nu poți să te concentrezi decât într-o măsură de bun simț pe partea de masă salarială".

El a adăugat că nu trebuie făcute salarii "estetice", care să arate ideal și care să nu fie aplicabile.

"Masa salarială într-o țară precum România ar trebui să aibă o anumită pondere în PIB. Asta am făcut și noi. Am încercat să ducem, până în 2022, pe 7,6-7,5% din PIB, ceea ce este conform bunelor practici internaționale", a continuat oficialul guvernamental.

Totodată, întrebat care este opinia Guvernului în privința salariului minim pe economie pentru 2017, ministrul Muncii a arătat că, în această privință, Guvernul este un mediator, iar dialogul social se poartă între sindicate și patronate.

"După ce va exista un punct de vedere negociat, Guvernul își va exprima punctul de vedere, dar nu înainte. Mi se pare foarte înțelept așa, pentru că nu se discută cu pumnul în masă că așa vrea Guvernul. Am pus la dispoziție un studiu, care nu a fost gândit să influențeze negocierile dintre partenerii sociali, ci să creeze, pentru prima oară, o bază de cercetare în care să poți să analizezi mai multe scenarii. Vom vedea ce vor discuta partenerii sociali. Primul-ministru se va așeza din nou la masă și trebuie să respectăm legea pentru a adopta hotărârea de Guvern înainte de 31 decembrie", a subliniat Pâslaru.

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice propune 116 clase de salarizare, cel mai mic salariu în sectorul bugetar urmând să fie de 1.625 de lei, iar cel mai mare de 22.000 de lei.

Conform proiectului menționat, distribuit miercuri de Federațiile sindicale, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază este de 1 la 13. Aplicarea legii ar putea începe la 1 iulie 2017 și se va extinde până în anul 2021, însă în proiect nu se precizează și procentul anual de creștere.

Proiectul mai prevede ca în situația în care salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare avute în luna iunie 2017 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege să se păstreze cuantumurile avute în luna iunie 2017.

De asemenea, sporurile, majorările, indemnizațiile, compensațiile, premiile și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute în anexele la lege se stabilesc astfel încât procentul de creștere a cuantumului total rezultat să nu fie mai mare decât procentul de creștere a salariilor de bază, a soldei funcției de bază, a salariului funcției de bază, după caz, pe toată perioada de aplicare etapizată a legii.

Conform datelor publicate de Ministerul Muncii pe pagina sa de Facebook, majorarea salarială medie va fi de 37,3%, corelată cu creșterea economică prognozată.

Astfel, în Administrația Publică Centrală, pentru un consilier superior, cu studii superioare și peste 20 de ani vechime, creșterea salarială va fi de 43,2%, de la 4.476 lei în prezent la 6.410 lei, pentru un referent asistent de 61,6%, de la 1.574 lei la 2.544 lei și pentru un consilier debutant, cu studii superioare, de 47,4%, de la 1.270 lei la 1.872 lei.

În Administrația Publică Locală, salariul unui consilier superior va crește cu 84,3%, la 4.541 lei, iar cel al unui referent asistent cu 51,5%, la 1.961 lei. Pentru personalul contractual este prevăzută o creștere 110% pentru consilier IA, cu studii superioare și 5-10 ani vechime, la 3.777 lei, și pentru un referent IA de 74,1%, la 2.321 lei.

În sectorul de Asistență socială, majorarea salarială va fi de 79,1%, la 3.823 lei, pentru un asistent social principal, cu 20 de ani vechime și studii superioare, de 63,3%, la 3.211 lei, pentru un asistent social specialist și de 49,8%, la 1.872 lei, pentru un debutant.

În ceea ce privește Sănătatea, salariul unui medic primar, cu 20 de ani vechime, ar urma să crească cu 25,6%, la 6.410 lei, cel al unui medic rezident, anul I, cu 34,7%, la 2.579 lei și cel al unui asistent medical, cu studii postliceale și 3-5 ani vechime, cu 16,8%, la 2.467 lei.

În Educație, un profesor universitar va avea un salariu de bază de 7.282 lei (plus 30,6%), un conferențiar universitar, cu 5-10 ani vechime, 3.366 lei (plus 29,5%) și un lector universitar, cu 10-15 ani vechime, 3.335 lei (plus 25,3%). Salariul unui profesor gradul I, cu 5-10 ani vechime, va ajunge la 2.997 lei (plus 34,3%), cel al unui învățător gradul II, cu 5-10 ani vechime, la 2.175 lei (plus 21%) și cel al unui învățător debutant la 1.836 lei (plus 22,8%).

AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Mutul tace și le face! Da, ambasadoarea României, reprezentanta Guvernului Dăncilă, a votat MUIE PSD!

2 BREAKING Comisia juridică din PE îi cere Rovanei Plumb explicații suplimentare despre declarațiile de avere și…

3 DEMENȚĂ la Antena 3! Kovesi, atacată cu titluri de o jegoșenie fără precedent! Când s-a dat rezultatul ziceai …

4 ULUITOR! Fostul șef al Transelectrica a dispărut! Coșea, dezvăluiri incredibile din ședință! „M-a sunat dna An…

5 RoMAFIA / Leana, liberă și multimilionară în euro, sfidează cu o ținută de zi de 10.000 de euro

recomandări

Te ia DNA: Danut Groza

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Cel mai spectaculos sport revine cu un super video