Pericol de penurie în benzinării: experții avertizează că intervenția Guvernului asupra prețurilor va lăsa România fără carburanți

Expertul în energie Dumitru Chisăliță a trimis Guvernului o scrisoare deschisă în care cere să nu aprobe proiectul de ordonanță privind plafonarea adaosului comercial la carburanți, argumentând că are un impact nesemnificativ asupra prețurilor, dar poate crește riscul de penurie în piață.

„Asociația Energia Inteligentă își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intenția de adoptare a unei Ordonanței de Urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de președintele asociației Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, în forma actuală, actul normativ nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor și nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți. „Dimpotrivă, există riscul ca intervențiile propuse să distorsioneze funcționarea pieței și să creeze dezechilibre semnificative în lanțul de aprovizionare”, susține expertul în energie.

O analiză a acestuia arată că măsurile propuse nu oferă beneficii concrete și sustenabile pentru consumatori și acestea vor fi anulate de creșterile viitoare de preț în doar câteva zile.

În plus, arată expertul, intervențiile administrative asupra pieței pot descuraja importurile și distribuția eficientă a produselor petroliere, existând „un risc real de apariție a unor disfuncționalități majore în aprovizionare, care ar putea conduce la penurie de motorină și benzină în lunile următoare”.

Potrivit acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferenţa brută dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10 - 0,70 lei/litru (1% - 7% din preţul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 - 30 bani pe litru.

Astfel, aplicând scenariul propus de autorităţi, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor nu ar reduce profitul companiilor, ci l-ar transforma în pierdere.

„Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piaţă funcţionează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanţilor: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecţionată rapid între ţări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă ţară 0,10 - 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România", arată preşedintele AEI.

Acesta a dat ca exemplu plafonarea preţurilor din Ungaria (2021-2022) şi Franţa (2022-2023), care a forţat reduceri de preţ şi a menţinut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinaţie de marje mici, costuri în creştere şi presiune publică asupra preţurilor, Spania (2022) cu subvenţii pentru consumatori şi Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze şi să o limiteze indirect prin presiune şi reglementare.

Benzinăriile vor reduce volumele de carburanți

Drept urmare, plafonarea marjelor la carburanţi sub diferite forme a adus penurie, susţine Chisăliţă.

El explică, totodată, că imediat după plafonare un importator nu „abandonează" piaţa peste noapte.

„El face trei lucruri: reduce volumele şi aduce doar strictul necesar, elimină riscul şi nu mai face importuri speculative şi selectează piaţa prin prioritizarea ţărilor mai profitabile. Drept urmare, oferta nu dispare imediat dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni", precizează specialistul în energie.

Acesta a adăugat că România depinde de importurile de motorină. Dacă importurile scad cu 10-20% şi cererea rămâne constantă atunci apare tensiune în lanţul de aprovizionare, diferenţe regionale şi lipsuri temporare.

„Intervenţia statului prin plafonarea adaosului nu face decât să aducă o amânare a plăţii preţului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie. Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor şi limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ţine combustibilul în ţară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurenţa şi creşte dependenţa de jucătorii mari", este de părere Chisăliţă.

În opinia sa, plafonarea marjelor nu produce un colaps imediat, ci produce eroziunea lentă a ofertei. „Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piaţă mai rigidă şi dependenţă de câţiva actori. Iar în condiţii de stres global, această fragilitate va deveni criză", şi-a încheiat Chisăliţă analiza.

Motorina standard a ajuns 10,22 lei/litru la Lukoil. Cea premium e 10,58 lei/litru

Barilul de petrol Brent era cotat marți dimineață la 101,64 dolari, în scădere față de luni când era 104,78.

În România, motorina standard se vinde marți la 9,82 lei/litru la Socar, 9,84 lei/litru la Petrom, 9,93 lei/litru la Mol, 9,97 lei/litru la OMV, 9,98 lei/litru la Rompetrol și 10,22 lei/litru la Lukoil.

Motorina premium se vinde marți cu 10,26 lei/litru la Petrom, 10,47 lei/litru la Mol, 10,52 lei/litru la OMV, 10,58 lei/litru la Lukoil și 10,59 la Rompetrol.

Ce măsuri au luat alte state europene

O analiză recentă arată că Ungaria a plafonat prețul la circa 1,48 euro/l și a utilizat rezerve strategice , iar Croația a impus un preț maxim de aproximativ 1,50 euro/l pentru benzină. Slovenia a combinat plafonarea cu reducerea accizelor, ajungând la circa 1,47 euro/l pentru benzină și 1,53 euro/l pentru motorină.

Situație de criză pe piața carburanților: Guvernul plafonează adaosul comercial și limitează exporturile

Polonia a redus TVA la 8%, ceea ce a dus la o scădere de aproximativ 0,18 euro/l, iar Bulgaria a operat reduceri de taxe de circa 0,10 euro/l. Cehia a redus acciza la motorină cu aproximativ 0,06 euro/l, Slovacia a acordat compensații de circa 0,10 euro/l, iar statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — au aplicat reduceri și subvenții între 0,07 și 0,10 euro/l.

În Europa de Vest, Germania a redus taxele cu un impact de aproximativ 0,20 euro/l și a limitat creșterile zilnice de preț, în timp ce Franța a acordat reduceri de 0,15–0,20 euro/l și a intensificat controalele în benzinării. Italia a redus accizele cu aproximativ 0,25 euro/l, iar Spania a introdus o subvenție directă de 0,20 euro/l.

Portugalia a implementat un mecanism automat de compensare la creșteri de peste 0,10 euro/l, Grecia a acordat sprijin între 0,12 și 0,20 euro/l, în special pentru zonele insulare, iar Austria a limitat creșterile zilnice la circa 0,03 euro.

Belgia a combinat reducerea accizelor cu scăderea TVA, cu un impact de aproximativ 0,15 euro/l, iar Olanda a redus accizele cu circa 0,17 euro/l. Irlanda a aplicat o reducere de 0,15 euro/l, Danemarca a avut un impact indirect de circa 0,05 euro/l prin politici energetice, iar Finlanda și Suedia au redus accizele cu aproximativ 0,12 euro/l, respectiv 0,20 euro/l.

În afara nucleului UE, dar incluse în analiză, Norvegia a redus taxele cu aproximativ 0,15 euro/l, Marea Britanie a redus duty-ul cu 0,06 euro/l, iar Elveția a utilizat mecanisme de stabilizare cu un impact de circa 0,10 euro/l.

În sudul Europei, Malta a menținut un preț fix de aproximativ 1,34 euro/l, Cipru a redus accizele cu circa 0,08 euro/l, iar Turcia a acordat subvenții de aproximativ 0,25 euro/l.

În ce privește România, pe lângă compensarea acordată transportatorilor pentru motorină de aproximativ 0,04 euro/l, Guvernul a anunțat că va declara, marți, 24 martie, situație de criză pe piața carburanților. Decizia va fi luată prin Ordonanță de Urgență, pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.

Tot prin ordonanță, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.

Exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.

Pe durata situației de criză, s e reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.

Suedia „taie” prețul la pompă. Ce fac restul țărilor europene și unde se situează România

Ce vrea să facă România

Guvernul vrea să adopte marți ordonanța care prevede plafonarea adaosului comercial la carburanți, pe o perioadă de 6 luni cât timp va fi instaurată situația de criză, cu posibilitate de prelungire încă 3 luni. În tot acest timp vor fi limitate și exporturile, care se pot realiza doar cu avizul Ministerului Economiei și al Energiei.

Ordonanța prevede că se limitează adaosul comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie și / sau comercializează benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora este limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni calendaristice.

Actul normativ instituie măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preț care depășește valorile preţurilor maximale și introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conținut de biocarburant din volumele de benzină puse pe piață de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecție.