Perseverența infracțională a lui Ghiță impune arestarea; el a adus atingere imaginii Parlamentului și mediului de afaceri (motivare)
Perseverența infracțională de care a dat dovadă Sebastian Ghiță impune luarea măsurii arestării preventive, prin faptele sale el aducând atingere imaginii Parlamentului, dar și mediului de afaceri, se arată în motivarea Tribunalului Prahova la decizia prin care a dispus emiterea unui mandat de arestare pe numele fostului deputat.
Potrivit documentului, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că gravitatea faptelor săvârșite de Ghiță, perseverența infracțională de care acesta a dat dovadă și rezonanța socială "deosebit de negativă" pe care infracțiunile în cauză o au asupra opiniei publice impun luarea celei mai severe măsuri preventive.
"Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază în sensul că gravitatea faptelor săvârșite de inculpat (sumele de bani pentru care inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și-a traficat influența fiind de ordinul milioanelor și zecilor de milioane de lei; aceste sume au fost introduse în circuitul comercial, săvârșindu-se astfel infracțiuni de spălare a banilor), modalitatea în care infracțiunile au fost comise, perseverența infracțională de care inculpatul a dat dovadă (a săvârșit 4 infracțiuni de trafic de influență și 3 infracțiuni de spălare a banilor) și rezonanța socială deosebit de negativă pe care aceste infracțiuni de corupție respectiv asimilate infracțiunilor de corupție o produc în rândul opiniei publice impun luarea față de inculpat a celei mai severe măsuri preventive — măsura arestării preventive deoarece privarea de libertate a inculpatului este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică", se precizează în motivare.
Totodată, instanța apreciază că, prin faptele sale, Sebastian Ghiță a adus o atingere "gravă" imaginii Parlamentului, dar și mediului de afaceri.
"Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți consideră că este de o gravitate deosebită ca un parlamentar (persoană aleasă de către electorat pentru una dintre cele mai importante demnități publice, de esența statului democrat) să fie implicat în astfel de infracțiuni de trafic de influență și de spălare a banilor (chiar dacă două dintre faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat, au fost săvîrșite în perioada în care inculpatul nu avea calitatea de parlamentar iar o altă faptă a fost începută anterior dobândirii calității de parlamentar).
Prin faptele săvârșite de inculpat, acesta a adus o atingere gravă atât imaginii Parlamentului României în fața opiniei publice interne și internaționale cât și mediului de afaceri căruia, de altfel, inculpatul i-a aparținut", se mai arată în document.
În aceste condiții, judecătorul consideră că măsura arestării preventive este necesară.
"Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că măsura arestării preventive a inculpatului este necesară, raportat atât la interesul public ce vizează buna administrare a justiției, dar și la interesele protecției publicului larg față de riscul repetării faptelor, pericolul social al unor astfel de fapte reclamând, cel puțin în această fază procesuală, adoptarea unor măsuri preventive de natură să înlăture riscul repetabilității acestui gen de fapte. (...) Oricum, perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul impune luarea măsurii arestării preventive, deoarece în cauză nu este urmărită doar o singură infracțiune, situație în care s-ar putea invoca trecerea unei anumite perioade de timp și un eventual caracter accidental (în antiteză cu perseverența infracțională)", se mai precizează în motivare.
Tribunalul Prahova a dispus, miercuri, emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiță în dosarul în care acesta este cercetat de DNA Ploiești pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat.
Magistrații au dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, care se calculează de la data punerii în executare a mandatului.
Pe 5 ianuarie, un complet de la instanța supremă a emis un mandat de arestare în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiță, după ce acesta a dispărut și nu s-a mai prezentat la IPJ Prahova, încălcând astfel termenii controlului judiciar în dosarul în care a fost trimis în judecată alături de foști șefi din Poliție și Parchete.
Potrivit unui comunicat al DNA, Sebastian Ghiță este acuzat în acest ultim dosar că a primit în perioada 2007 — 2014, pentru contracte atribuite de instituții și autorități publice unor societăți comerciale din domeniul IT, sume de bani cuprinse între trei și zece milioane euro.
"În perioada 2007 — 2015, la nivelul instituțiilor publice și autorităților publice, au fost încheiate mai multe contracte de achiziție de programe informatice finanțate din fonduri publice, dar și din fonduri europene, de către mai multe societăți comerciale cu acest profil de activitate și de asocierea dintre acestea și societățile comerciale SC International SRL și SC Asesoft International SA. Pentru încheierea acestor contracte finanțate din bani publici și fonduri europene, inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian, reprezentant până în anul 2012 al societăților comerciale (...) și ulterior deputat în Parlamentul României, a pretins și primit de la reprezentanții firmelor, declarate ulterior câștigătoare ale procedurilor de licitație, sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai instituțiilor și autorităților contractante să atribuie contractele de prestare de servicii IT și/sau să faciliteze derularea în bune condiții, firmelor ai căror reprezentanți fuseseră contactați, anterior, de acesta", se precizează în comunicatul DNA.
Din comunicatul menționat reiese că, pentru crearea unei aparențe de legalitate în ceea ce privește sumele primite, Ghiță a indicat, ca modalitate de transfer, simularea unor operațiuni comerciale. Este vorba de încheierea unor contracte comerciale de către aceste societăți, în calitate de beneficiar, cu firme controlate de el, care aparțineau grupului Asesoft/Teamnet, în calitate de furnizor, obiectul contractelor fiind prestarea de servicii IT fictive.
Procurorii mai susțin că lucrările inserate în facturile emise de societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet au fost executate în realitate cu propriile resurse materiale și umane chiar de către beneficiarii lucrărilor, iar documentele justificative au atestat operațiuni care nu s-au derulat în realitate.
"Ca urmare a acestui circuit comercial nereal, respectivele societăți comerciale au virat către societățile comerciale din grupul Asesoft/Teamnet contravaloarea așa-ziselor lucrări prestate de acestea din urmă, sumele fiind reintroduse în circuitul fiscal-economic. Acești bani reprezintă contravaloarea influenței promise și exercitate de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian asupra unor factori decizionali din mediul guvernamental sau instituțiile subordonate", se mai menționează în comunicat.
Procurorii arată, de asemenea, că, începând cu anul 2010, Ghiță, Padiu și Anastasescu au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, care a continuat să-și desfășoare activitatea până în 2014. Grupul infracțional a fost inițiat și condus de Ghiță, iar ceilalți doi au avut atribuții bine definite și repartizate pe membri în cadrul grupului, cu scopul de a obține foloase materiale prin trafic de influență și spălare de bani.
"Grupul a avut o structură ierarhică, iar în ceea ce privește sarcinile membrilor, acestea erau următoarele: Ghiță Sebastian Aurelian a fost acela care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat și ulterior a avut rolul de a pretinde sume de bani reprezentanților unor firme IT, în scopul facilitării obținerii de contracte finanțate din fonduri publice și derulării în bune condiții a acestora; Padiu Bogdan, în calitate de reprezentant al SC Teamnet International SA, și inculpatul Anastasescu Cristian, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, aveau rolul să asigure primirea sumelor de bani pretinse de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian și să le introducă într-un circuit financiar, dându-le o aparență de legalitate, prin dispunerea și/sau semnarea unor documente justificative fictive", se arată în comunicatul DNA.
AGERPRES / (AS — autor: Anamaria Toma, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruștei)
Citiți și:
