Péter Magyar dă România drept exemplu negativ pentru furt și cheltuieli excesive
Aflat în fața Parlamentului de la Budapesta pentru a susține noul plan de reducere a deficitului, premierul Ungariei, Péter Magyar, a indicat România și Franța drept modele ale eșecului fiscal. Șeful executivului ungar a avertizat că incapacitatea guvernelor de a opri corupția și risipa banului public duce la dezechilibre economice grave, folosind situația țării noastre pentru a-și justifica propriile reforme bugetare.
Péter Magyar avertizează asupra riscurilor deficitului și corupției. Foto: AFP
Luările de poziție ale șefului guvernului de la Budapesta au avut loc luni, în cadrul sesiunii parlamentare dedicate prezentării proiectului de buget pentru anul 2027 și a strategiei de diminuare a deficitului, informează agenția Reuters, citată de TVR Info . Pentru a argumenta urgența stopării risipei din fondurile publice și necesitatea unor măsuri ferme anticorupție în cadrul obiectivelor fiscale pentru anul viitor, liderul ungar a arătat cu degetul spre derapajele înregistrate de alte state europene.
„Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să țină sub control cheltuielile excesive, corupția și furtul”, a punctat Péter Magyar în fața legislativului.
Trimiterea directă la situația României are la bază dezechilibrele macroeconomice persistente. Conform estimărilor publicate de Comisia Europeană în mai 2026, deși deficitul bugetar al țării noastre urmează o traiectorie descendentă — de la 7,9% din PIB în 2025, la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027 —, acesta va continua să depășească semnificativ limita de 3% din PIB impusă de reglementările fiscale ale Uniunii Europene.
În contrast cu această evoluție, cabinetul condus de Magyar urmărește o consolidare fiscală mai pronunțată, fără a sacrifica însă programele de protecție socială. Datele Reuters arată că executivul ungar vizează scăderea deficitului de la nivelul de circa 7,5% din PIB, cât este estimat pentru 2026, până la 4,9% în 2027. Această țintă oficială este mai strictă decât media prognozelor analiștilor chestionați de agenția de presă, care anticipau un nivel de 5,3%. Pe termen lung, obiectivul Budapestei este încadrarea în pragul european de 3% din PIB până în anul 2030, pas esențial în vederea unei posibile treceri la moneda euro.
În paralel cu strângerea curelei la nivelul aparatului de stat, planul bugetar pentru 2027 al Ungariei alocă fonduri suplimentare ce depășesc 2.000 de miliarde de forinți (aproximativ 6,2 miliarde de dolari) pentru susținerea populației. Acești bani vor acoperi creșteri de salarii în sistemul bugetar, majorări de pensii, dublarea alocațiilor pentru familii, precum și scăderi de taxe destinate cetățenilor cu venituri reduse.
Pentru a susține financiar acest pachet social și pentru a echilibra simultan balanța bugetară, premierul Péter Magyar a anunțat introducerea unor impozite suplimentare care vor viza companiile și marile averi. Totodată, guvernul de la Budapesta își bazează calculele pe banii economisiți prin eliminarea cheltuielilor nejustificate și prin combaterea strictă a corupției.
Explorează subiectele:
