Piețele au devenit imune la ultimatumurile lui Trump. „Prețul petrolului va crește în următoarele 10 zile”

Analiștii au un deja-vu în ceea ce privește „jocul” președintelui Trump cu ultimatumurile: la fel s-a întâmplat și cu ultimatumurile acordate Rusiei, susține profesorul Radu Carp. Nici cel de-al treilea ultimatum - de 10 zile - trimis Iranului nu va putea stopa creșterea prețului petrolului.

Președintele Donald Trump a anunțat că suspendă temporar planurile de distrugere a facilităților energetice din Iran, oferind un răgaz de zece zile pentru continuarea negocierilor dintre cele două părți.

Potrivit liderului de la Casa Albă, noul termen limită este stabilit pentru 6 aprilie 2026, ora 20:00 (ora Coastei de Est a SUA). Trump a descris această perioadă drept o „pauză” în calendarul acțiunilor planificate, subliniind însă că opțiunea militară rămâne posibilă dacă negocierile nu vor avea rezultatul dorit.

„La solicitarea Guvernului iranian, această declarație confirmă că suspend pentru 10 zile perioada de distrugere a centralelor energetice, până luni, 6 aprilie 2026, la ora 20:00. Discuțiile sunt în curs și, în ciuda afirmațiilor eronate din presa falsă și din alte surse, acestea decurg foarte bine”, a transmis Donald Trump.

Trump a avertizat, vinerea trecută, că Statele Unite ar putea recurge la acțiuni militare dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz, un coridor strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol.

„Dacă Iranul nu redeschide complet, fără amenințări, Strâmtoarea Ormuz în termen de 48 de ore, Statele Unite vor lovi și distruge centralele lor electrice, începând cu cele mai mari”, a afirmat Trump. Luni, înainte cu câteva ore de împlinirea termenului, președintele a dat un ultimatum de 5 zile.

„Adevărul” a analizat efectele jocului președintelui Trump cu ultimatumurile cu profesorul Radu Carp.

„Scopul urmărit de ultimatumuri este mai mult intern”

Adevărul: De ce a revenit președintele Trump cu un nou ultimatum, de data aceasta de 10 zile?

Radu Carp: Dacă refacem istoria declarațiilor sale, totul este lipsit de coerență, pentru că au mai fost ultimatumuri de 24 de ore, de 48 de ore, de 5 de zile, acum avem de 10 zile. Asta îmi aduce aminte de ultimatumurile date Rusiei. La fel, Donald Trump tot dădea ultimatumuri. Spunea că dacă nu încetează războiul în Ucraina, se vor întâmpla nenorociri, ori nu s-a întâmplat nimic. Acesta e stilul său de comunicare. Iranienii își continuă neabătut escaladarea conflictului, asta e strategia lor de a escalada conflictul în fiecare zi, câte puțin câte puțin. Există încercări de a negocia, dar și acumulări de forțe, despre care nu știm foarte multe, ce misiuni vor avea, dacă vor intra în activitate. Aici există o foarte mare ambiguitate.

Care ar putea să fie scopul acestor ultimatumuri? Am văzut că după ce a fost anulat primul ultimatum și a fost emis cel de 5 zile, au existat reacții pe bursă, în sensul stabilizării prețurilor. Poate fi bursa motivul pentru care sunt date aceste ultimatumuri?

Cred că scopul urmărit este mai mult intern, adică Donald Trump vrea să țină electoratul captiv, să considere că se întâmplă ceva și că Statele Unite au victorii după victorii. Și pentru a ne reține nouă atenția, mai degrabă.

„Prețul petrolului va crește în următoarele 10 zile”

În aceste 10 zile, cât este noul ultimatum, urmează să vedem creșteri ale prețului petrolului?

Prețul petrolului va crește. Țările din Golf au și dat predicții care au fost până acum foarte exacte. Adică nu are de ce să nu crească, pentru că, mă rog, cantitatea de petrol existentă pe piață la nivel global e din ce în ce mai mică. Din moment ce consumul global de petrol este constat, iar cantitatea petrol disponibilă scade, sunt sute de vase blocate în momentul de față în Strâmtoarea Ormuz și scăzând oferta, evident că va crește cererea și vor fi presiuni foarte mari pe preț la nivel global.

Ce efecte poate să aibă acest ultimatum pe burse?

Niciun efect. În momentul de față, bursele reacționează doar dacă sunt anunțate lucruri concrete, adică negocieri de pace sau, din contră, lovituri aeriene. Dar cred că mai degrabă pe burse vor avea efect declarațiile pe care le fac autoritățile din Iran care spun că vor continua să lovească bazele militare din statele din Golf. Cred că acestea vor produce mai degrabă efecte pe bursă.

Credeți că se poartă negocieri în momentul de față, așa cum a declarat Trump?

Nu se poartă niciun fel de negocieri. Deocamdată știm doar pretențiile maximale ale fiecărei părți. Diplomații iranieni și negociatorii americani au fost informați despre aceste pretenții. Deci este o tatonare a terenului, dar vedeți că fiecare pretenție a unei părți este exact opusul a ceea ce cere partea cealaltă. Adică dacă Statele Unite doresc să fie în continuare în golf și să existe garanții în acest sens, Iranul dorește exact lucrul opus, să nu mai existe niciun fel de prezență americană. Adică există o simetrie a acestor cerințe. Ele sunt exact în oglindă. Nu e un punct bun de a începe o negociere.

„Pacea prin forță”: Trump invocă doctrina lui Reagan din perioada Războiului Rece. Ultimatum de 48 de ore pentru Iran privind Strâmtoarea Ormuz

„Marea problemă este că există foarte multă interferență politică în planificarea operațiunilor militare”

Cele 10 zile pot fi corelate cu anumite scenarii militare de desfășurări de forțe?

Nu, nu cred că are vreo legătură. Și față de Rusia, Donald Trump a avansat termene total nerealiste. Cred că, pur și simplu, se gândește la termenul în care ar putea fi acumulate aceste forțe în Golf, ce ar putea să facă. Dar, deocamdată, marea problemă este că există foarte multă interferență politică în planificarea operațiunilor militare din partea Statelor Unite. Aici este marea problemă, pentru că și forțele de pe tren au foarte mari dileme. În momentul când aud astea declarații, nici ei nu mai știu cum să reacționeze, adică să se adune mai repede în zona de conflict sau mai lent. Deci, cred că există o mare presiune din partea politică asupra sectorului militar, liderii căruia ar trebuie să fie singurii care să decidă asupră momentului oportun, și această presiune se traduce în lipsă de acțiune până la urmă.

Președintelui Trump a criticat din nou aliații din NATO, avertizând asupra viitorului alianței, deși mai multe țări membre, printre care și România, s-au oferit să se implice în securizarea Strâmtorii. De ce nu este mulțumit președintele SUA de acest sprijin?

Donald Trump a venit pe acest val de contestare a NATO. Reamintesc că acest document în care este vorba de realinierea trupelor americane în lume trebuia dat publicității și întârzie să fie publicat, iar asta e o critică permanentă la Washington, pentru că probabil acest document este gândit din perspectiva deplasării forțelor americane de pe teritoriul NATO în alte zone ale globului. Deci este coerent cu o anumită viziune asupra viitorului NATO, asupra organizațiilor internaționale în general. O viziune care preexista alegerii lui Donald Trump și care, din păcate pentru celelalte state NATO, se încearcă a fi pusă în aplicare. Sigur, nu este o ruptură extrem de radicală dar Donald Trump folosește acest război din Iran pentru a spune „am făcut acest lucru pentru că n-am fost ajutați.” Adică vrea să găsească un pretext pentru repoziționarea forțelor americane în lume.

Cred că trebuie să fim foarte atenți la tipul acesta de declarații și cred că strategia de până acum de a arăta că există disponibilitate din partea Europei de a sprijini acest efort militar, cred că e o strategie foarte bună. Dar, din păcate, foarte curios, Statele Unite nu au făcut nicio cerere oficial statelor NATO pentru un sprijin concret. Și asta se poate verifica. Adică, dincolo de retorică, nu a existat o solicitare de tipul: „avem nevoie de nave de terminare, avem nevoie din nave care să escorteze.” Nu! Deocamdată totul este la nivelul acesta verbal.

„Cred că trebuie să ne uităm foarte mult la ce se întâmplă în jurul Iranului”

A apărut o știre conform căreia SUA ar putea să trimită armele plătite de europeni pentru Ucraina în Orientul Mijlociu, să redirecționeze arsenalul respectiv plătit deja. Ce părere aveți?

Netanyahu declanșează ofensiva de 48 de ore împotriva Iranului, în timp ce se teme că Trump bate palma cu Teheranul

Am văzut această declarație. Este foarte gravă, cred eu, pentru că, într-adevăr, ar fi o deturnare de fonduri. În sensul că acești bani au o destinație foarte strictă. Pe de altă parte, în ultima vreme, livrările de echipamente militare au fost întârziate foarte mult, ceea ce au pus pe gânduri statele europene - „ce se întâmplă cu banii care au fost dați?”. SUA au spus în ultima vreme că e greu să fie produse acele armamente și așa mai departe, dar bănuiala mea, și nu numai a mea, este că acest lucru se întâmpla de mai multă vreme, respectiv ca banii europenilor să fie folosiți pentru alte nevoi și, mă rog, dați europenilor înapoi sub formă de arme după un anumit interval de timp. Asta nu înseamnă că se deturnează total pentru că livrările au continuat, dar marea întrebare este „de ce în ultima vreme nu se mai livrează marfă de sumele plătite?”

La ce elemente credeți că trebuie să fim atenți în următoarele 10 zile? Care sunt lucrurile care pot schimba cumva situația în zonă?

Cred că trebuie să ne uităm cu atenție la reacțiile statelor din Golf, pentru că scopul Iranului în momentul de față este să le atragă în conflict, adică să riposteze militar. Și până acum ele au rezistat acestei tentații. Dar eu ce o observ este că escaladarea privește exact aceste state, sunt lovituri din ce în ce mai dese și mai importante asupra acestor state, tocmai pentru a le toate convinge să intre în război și să se spună, „iată, Iranul este atacat din toate părțile”. Cred că aici trebuie să ne concentrăm atenția și mai ales dacă va interveni această ofensivă terestră și mai ales de unde. Pentru că sunt foarte multe scenarii în momentul de față. Eu personal nu cred în niciun astfel de scenariu. Cred că dacă există un astfel de scenariu, el este făcut pentru a surprinde. Deci nu cred că cineva la Pentagon ia scenariile astea din presă și încercă să le modeleze, ci cred că din contră scenariile de intervenție terestră sunt lăsate oarecum secret pentru a garanta eficiența acțiunii. Deci cred că trebuie să ne uităm foarte mult la ce se întâmplă în jurul Iranului.