Identitatea și diversitatea în familiile regale europene devin tot mai vizibile și relevante în societatea contemporană, iar povești recente ne arată cât de mult s-au schimbat vremurile.

Deși multe monarhii încă privesc cu reținere subiectele legate de identitate de gen și orientare sexuală, câțiva membri discreți ai familiilor regale au început să vorbească deschis despre cine sunt cu adevărat.

Printre aceștia se află și Eelaz Biarneix, descendentul Regelui Mihai I al României, care, departe de lumina reflectoarelor și titlurile tradiționale, și-a asumat identitatea trans și non-binară, desfășurându-și activismul în mod deschis.

Eelaz a fost una dintre figurile marcante ale paradei LGBTQ+ din 2025 , alături de alte personalități regale vizibile pentru această comunitate, precum Maud Angelica, fiica prințesei Marta Louise a Norvegiei, care și-a făcut publică bisexualitatea.

Prin artă și activism, Eelaz face parte dintr-o generație care nu mai acceptă limitele impuse de trecut, alegând să-și exprime autenticitatea fără rezerve.

Nepoata Regelui Mihai: între tradiție și modernitate. Figuri controversate

Două dintre cele mai vizibile figuri tinere ale familiilor regale europene care susțin comunitatea LGTBIQ+ au fost recent menționate, în contextul Săptămânii Mândriei LGBTQ+, într-un material publicat de revista Magas (El Español), fiind considerate simboluri ale acceptării și vizibilității în cadrul familiilor regale tradiționale.

Iată cum o prezintă presa spaniolă pe Elisabeta-Maria, nepoata Regelui Mihai I: „Un membru al Familiei Regale a României, nepoată a ultimului monarh, Regele Mihai I — care a domnit până în 1947 — a fost, la rândul său, deschisă în privința identității sale. Cum România este o republică, iar monarhia a fost abolită, Elisabeta-Maria are descendență regală, dar este un cetățean obișnuit. Poate tocmai această poziție i-a oferit libertatea de a-și trăi viața autentic, fără constrângeri sau prejudecăți”.

Născut/ă în 1999 ca Elisabeta-Maria ( Wikipedia o menționează ca Elisabeta Maria Bianca Elena), Eelaz a crescut între Franța, Belgia și România, într-un context complicat din punct de vedere dinastic. Fiica Principesei Sofia a României a avut un parcurs marcat de rupturi familiale, dar și de o susținere necondiționată în domeniul artei, studiind la o prestigioasă școală de arte din Belgia.

Din punct de vedere istoric, povestea familiei sale reflectă tensiunile dintre tradiție și modernitate. Mama sa, Principesa Sofia a României (a patra dintre cele cinci fiice ale Regelui Mihai și Reginei Ana), a fost exclusă de la succesiunea la tron din cauza căsătoriei cu un om de afaceri francez, Alain Michel Léonce Biarneix — o decizie a Regelui Mihai care a marcat familia. Francezul nu a fost niciodată acceptat în familia regală. Titlurile regale retrase de Regele Mihai I au fost recâștigate abia după divorțul din 2002, chiar dacă familia regală este una fără tron.

Au locuit în Franța până în 2018, după care Principesa Sofia a ales să se întoarcă în România, în timp ce fiica sa locuiește în Belgia. În țară, fotograf de profesie, Principesa Sofia o reprezintă pe Majestatea Sa, Custodele Coroanei , la evenimente publice oficiale, atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, desfășoară proiecte în nume propriu în domeniile culturii, artei și educației, fiind membră a Consiliului Regal și făcând parte din Consiliul Director al Fundației Regale Margareta a României.

„Ființă ambiguă. La naiba cu transfobia și cu TERF-urile”

Presa spaniolă mai menționează că Eelaz are un alt profil personal, privat, unde se definește ca o „ființă ambiguă” și își exercită activismul public pentru comunitatea LGTBIQ+, așa cum reiese din unele postări. De exemplu, pe 31 martie, a publicat un mesaj dedicat Zilei Internaționale a Vizibilității Transgen.

„Le reamintesc urmăritorilor mei (și celor care continuă să mă catalogheze greșit) că nu sunt nici femeie, nici bărbat. Sunt ambele și niciuna. Sunt într-un punct intermediar, într-o zonă gri. Folosesc pronume neutre din punct de vedere al genului sau masculine atunci când nu sunt disponibile. La naiba cu transfobia și cu TERF-urile”, a scris, făcând referire la feminismul care exclude comunitatea trans.

Jurnaliștii străini au remarcat și cât de mult s-a schimbat imaginea sa de-a lungul anilor. „La singura sa apariție publică în România, la înmormântarea bunicului său, Regele Mihai I, avea părul scurt, iar acum îl vopsește verde și poartă mai multe piercinguri”, se mai precizează în revista Magas.

„Preferă să-și trăiască viața dincolo de greutatea numelui său și să-și croiască propriul drum ca ilustrator. Însă fără să se ascundă. Timpurile s-au schimbat, iar monarhiile europene încep să se adapteze”, mai menționează presa spaniolă.

Ca ilustrator și activist, Eelaz folosește arta și platformele sociale pentru a-și exprima identitatea și pentru a lupta împotriva prejudecăților. Își expune lucrările pe unul dintre conturile sale publice de Instagram, unde, în descriere, scrie: „Ființe ciudate, animale bizare, oameni neobișnuiți”. Cu un look rebel, reprezintă o imagine modernă, autentică, care rupe tiparele stricte ale monarhiilor tradiționale.

Excepții și contraste în familiile regale europene: între tradiție și identitate

În comparație cu Maud Angelica, susținută public și deschis de întreaga familie regală a Norvegiei, situația este diferită în cazul lui Eelaz (sau Elisabeta-Maria, numele său de naștere, ales în onoarea a două mari regine ale României).

Deși Familia Regală a României a primit cu brațele deschise revenirea Principesei Sofia, conservatorismul profund al societății românești pare să fi ridicat un zid invizibil. Surprinzător, deschiderea și acceptarea nu se extind, cel puțin în mod public, și asupra nepoatei/nepotului Regelui Mihai, lăsând în umbră o poveste care încă așteaptă să fie spusă.

Această poveste contrastează, dar în același timp se aliniază cu alte monarhii europene care încep să accepte și să celebreze diversitatea: Norvegia, cu Maud Angelica, care și-a anunțat bisexualitatea, sau casa regală a Bavariei, unde Ducele Francisc a fost deschis cu privire la orientarea sa sexuală. Considerat un pionier în acest sens, Ducele Francisc de Bavaria, șeful casei regale Wittelsbach — ultima familie conducătoare a Regatului Bavaria — a declarat deschis în 2021 că este homosexual. La vârsta de 87 de ani, el a pozat alături de partenerul său, Thomas Greinwald, în Palatul Nymphenburg. Această mărturisire a deschis drumul generațiilor mai tinere.

Există și alte exemple recente din Suedia și Olanda, unde moștenitorii tronului pot avea parteneri de același sex fără a pierde drepturile.

Printre prințesele europene, Victoria a Suediei și Kate Middleton sunt foarte dedicate comunității LGTBIQ+. Maria a Danemarcei a susținut un discurs puternic în 2016, cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Homofobiei și Transfobiei , pentru apărarea drepturilor acestei comunități. Cumnata ei, Marie, a fost prima membră a unei familii regale care a participat la un marș al mândriei ( Pride ). De asemenea, regii Spaniei, în prima lor apariție oficială în 2014, au primit la palat Federația Lesbienelor, Homosexualilor, Transsexualilor și Bisexualilor (FELGT) și Fundația Triángulo — un gest fără precedent până atunci.

Astfel, monarhiile europene, inclusiv familia regală română, par să se adapteze treptat la realitățile moderne, în care identitatea, autenticitatea și drepturile individuale cântăresc mai mult decât titlurile sau vechile norme.