Una dintre cele mai faimoase agenții de justițiari din istorie a luat naștere acum 117 ani pe continentul american. A fost întemeiată de un strănepot al celebrului Napoleon Bonaparte și astăzi investighează o gamă largă de crime federale, cum ar fi terorismul sau crima organizată.

Agenți FBI antrenându-se pe acoperișul sediului FOTO fbi.gov

Faimoasa agenție de investigare a crimelor are ca motto „Fidelitate, Bravură, Integritate”. Pe scurt, este vorba despre Federal Bureau of Investigation (FBI), agenția de investigare a crimelor aparținând Departamentului de Justiție al Statelor Unite. Această agenție investighează o gamă largă de crime federale inclusiv terorismul, crima organizată, corupția publică, criminalitatea cibernetică, încălcările drepturilor civile dar și infracțiunile economice. FBI are o misiune dublă, aceea de aplicare a legii, dar de informații, ambele cu rol crucial în protejarea teritoriului Statelor Unite de numeroase amenințări. Federal Bureau of Investigation își are sediul în Washington DC iar povestea începuturilor sale este puțin cunoscută publicului larg. Puțini știu că această puternică agenție, care din 2000 are birou și în România, își datorează existența strănepotului lui Napoleon Bonaparte și că a fost fondată, inițial, cu o echipă de contabili.

O Americă a prosperității, dar și a grupărilor criminale și asasinatelor

La începutul secolului XX, Statele Unite deveniseră o nouă putere mondială. După terminarea Războiului Civil, America s-a reunificat și se întindea de la un ocean la celălalt. Invenții revoluționare precum telegraful, telefonul dar și extinderea căilor ferate de la est la vest au redus distanțele uriașe care legau între ele statele federației americane. Acest vast teritoriu dispunea de resurse importante iar industrializarea tot mai aceelerată reușise să exploateze multe dintre acestea transformând Statele Unite într-un stat bogat și puternic. Orașele se dezvoltau văzând cu ochii.

Până în anul 1908 erau 100 de mari aglomerări urbane cu peste 50.000 de locuitori. Odată cu dezvoltarea s-au înmulțit însă și probleme de ordine publică. În aceste orașe mari, cu locuințe supraaglomerate pline de emigranți, mulți dintre ei săraci și deziluzionați de visul american, izbucneau adesea conflicte, iar criminalitatea creștea constant. La toate acestea se adăugau conflictele dintre muncitorii în grevă și șefii lor din fabrici care deveneau din ce în ce mai violente. Marile metropole americane, mai ales cartierele de imigranți, deveneau pepiniere ale unei noi generații de infractori profesioniști, celebrii gangsteri americani. În Brooklyn, se năștea Al Capone, în Chicago - „Baby Face” Nelson, iar în Indianapolis - John Dillinger (faimosul lider al Dillinger Gang din perioada Prohibiției). La criminalitate măruntă sau organizată se adăuga corupția, cu mașinării politice și delapidări, dar și infracționalitatea economică gravă, cu monopoluri ilegale și extorcări de fonduri. În fața acestui peisaj infracțional atât de divers și periculos pentru siguranța națională, nu exista nicio modalitate sistematică de aplicare a legii pe un teritoriu atât de vast ca al Statelor Unite.

Exista o singură agenție federală, Serviciul Secret, cu personal insuficient pentru rezolvarea problemelor la nivelul întregii federații. Comunitățile locale și statele americane aveau propriile forțe polițienești dar, la începutul secolului XX era slab pregătite, supuse intereselor politice și insuficient remunerate. Colac, peste pupăză, la finele secolului al XIX lea și începutul celui următor, anarhiștii, adepți ai marxismului și inamici declarați ai capitalismului începeau să devină tot mai periculoși. Totul a culminat cu asasinatul lui Leon Czolgosz (28 de ani), care în anul 1901, după ce-și pierduse locul de muncă la fabrică, a îmbrățișat curentul anarhiștilor Berkman și Goldman. Pătruns de învățăturile anarhiștilor, Czolgosz i-a o decizie radicală: a luat trenul spre Buffalo, a cumpărat un revolver și l-a împușcat pe președintele Statelor Unite William McKinley. Pe 14 septembrie, președintele a murit.

Ambiția strănepotului lui Napoleon Bonaparte

Noul președinte al Statelor Unite, Theodor Roosevelt era decis să schimbe lucrurile. Cel puțin în privința securității naționale. Roosevelt era un progresist și credea în implicarea guvernului federal în aplicarea legii pe tot teritoriul Statelor Unite. Acesta nu tolera corupția și, în urma experienței ca șef al Departamentului de Poliție din New York, credea în aplicarea strictă a legii. Tocmai de aceea Roosevelt a înțeles că în Statele Unite era necesară o forță federală care să aplice legea și totodată să vegheze la securitatea națională.

Inclusiv a tuturor formelor de terorism, crimă organizată și mare infracționalitate economică. Cel care avea să creeze, pentru Roosevelt un organism care să combată toate formele de criminalitate federală, mai ales cele expuse mai sus, a fost strănepotul lui Napoleon Bonaparte. Este vorba despre Charles Bonaparte, avocat și procuror american, nepot al lui Jérôme Bonaparte, regele Westfaliei, fratele cel mai mic al împăratului francez Napoleon. Charles Bonaparte împărtășea ideile și programul politic al lui Roosevelt așa că a fost numit al doilea procuror general al Statelor Unite. Charles Bonaparte a fost un reformator extraordinar și un om al legii. Tocmai de aceea Roosevelt a avut încredere în strănepotul lui Napoleon, din Baltimore. Bonaparte a pus bazele FBI-ului.

Totul s-a întâmplat în decurs de numai câțiva ani. Bonaparte, din postura de procuror general, și-a dat seama că avea mâinile legate în dorința sa de a combate valul tot mai mare de criminalitate și corupție care se instalase în America începutului de secol XX. Nu avea echipe de anchetatori care să fie trimiși în diferite misiuni și se baza doar pe agenți împrumutați de la Serviciul Secret. Și aceia puțini și pe deasupra foarte scumpi. Această situație l-a frustrat pe Bonaparte, care avea puțin control asupra propriilor investigații. „Bonaparte a făcut cunoscută problema Congresului, care l-a întrebat de ce angaja anchetatori ai Serviciului Secret, când nu exista nicio prevedere specifică în lege pentru acest lucru. Într-o confruntare politică complicată cu Congresul, care a implicat ceea ce legislatorii au acuzat a fi o acaparare a puterii executive de către Roosevelt, Congresul a interzis împrumutul de agenți ai Serviciului Secret oricărui departament federal în mai 1908”, se arată pe fbi.gov.

De la contabili la justițiarii Americii

Charles Bonaparte s-a văzut nevoit, în acele condiții, să-și creeze propria agenție de anchetatori și agenți care să aplice legea federală pe tot teritoriul Statelor Unite. A început cu o echipă de contabili, evident specializați pe depistarea infracțiunilor economice, a corupției și a fraudelor. Mai apoi, cu aprobarea președintelui Roosevelt, la finele lunii iunie, procurorul general Bonaparte a angajat, fără prea multă vâlvă, nouă dintre agenții Serviciului Secret, cei pe care-i împrumutase anterior. Mai apoi a reușit să angajeze încă 25 de anchetatori formând o forță de agenți speciali, aleși pe sprânceană. „Pe 26 iulie 1908, Bonaparte a ordonat avocaților Departamentului de Justiție să trimită majoritatea problemelor de investigație examinatorului său șef, Stanley W. Finch, pentru a fi gestionate de unul dintre acești 34 de agenți. Noua forță avea misiunea sa - să efectueze investigații pentru Departamentul de Justiție - astfel încât această dată este sărbătorită ca nașterea oficială a FBI-ului”, adaugă cei de fbi.gov. Așa s-a născut Federal Bureau of Investigation.