Presiunea aerului de la bordul staţiei spaţiale, restabilită după o posibilă ciocnire cu un micrometeorit
Presiunea aerului de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) a fost restabilită în totalitate după o posibilă coliziune cu un micrometeorit, a anunţat vineri agenţia spaţială rusă Roscosmos, citată de DPA.
Presiunea aerului este ''în parametri prevăzuţi'', a indicat Roscosmos în cadrul unui comunicat.
''Nimic nu ameninţă siguranţa sau sănătatea echipajului'', se precizează în document.
O microfisură la nivelul secţiunii ruseşti a staţiei spaţiale ar fi fost cauzată de un ''micrometeorit'', după cum a declarat directorul Roscosmos, Dmitry Rogozin, într-un comentariu difuzat de agenţia de presă Ria Novosti. "Am avut noaptea trecută o situaţie de urgenţă la bordul ISS: o scurgere de oxigen şi o scădere a presiunii. Au fost luate măsuri pentru a descoperi originea lor, iar echipajul american s-a reunit în segmentul rusesc al staţiei", a declarat Rogozin.
Cosmonautul rus Sergei Prokopyev a ''utilizat adeziv epoxidic pentru a astupa fisura identificată ca sursă de scurgere'', a indicat agenţia spaţială americană NASA în cadrul unui comunicat.
Ca răspuns la scurgerea de oxigen, controlorii de zbor din Moscova au crescut presiunea pe staţie utilizând oxigen dintr-o navă cargo andocată la laboratorul orbital, a precizat NASA.
La bordul ISS se află, începând din 21 martie, astronauţii americani Drew Feustel şi Richard Arnold şi cosmonautul rus Oleg Artemiev. Echipajul staţiei a fost completat începând din 8 iunie cu rusul Serghei Prokopiev, americanca Serena Aunon-Chancellor şi germanul Alexander Gerst.
Staţia Spaţială Internaţională, unul dintre rarele exemple ce marchează cooperarea dintre Rusia şi Statele Unite într-un context de tensiuni diplomatice fără precedent între cele două ţări după Războiul Rece, se află pe orbită din 1998 la aproximativ 400 de kilometri deasupra Terrei şi se deplasează cu o viteză de 28.000 de kilometri pe oră.
Şaisprezece ţări participă la proiectul ISS, care a avut un cost total de 100 de milioane de dolari, finanţat în mare parte de Statele Unite şi Rusia.AGERPRES
