Primele indicii despre cum va fi iarna 2026-2027. Două fenomene majore se dezvoltă simultan și ar putea influența vremea în Europa

Meteorologii urmăresc cu atenție evoluția a două fenomene climatice importante care se dezvoltă simultan și care ar putea avea un impact semnificativ asupra iernii 2026-2027. Un posibil Super El Niño se intensifică rapid în Oceanul Pacific, în timp ce în stratosferă are loc o schimbare majoră a circulației vânturilor.

Specialiștii explică faptul că aceste fenomene, alături de vortexul polar, formează un „trio” capabil să influențeze traseul curenților atmosferici, distribuția aerului rece și cantitățile de zăpadă din emisfera nordică, potrivit unei analize publicate de Severe Weather.

Unul dintre semnalele importante observate în prezent este schimbarea fazei Oscilației Cvasi-Bienale (QBO), un fenomen care reprezintă alternanța regulată a vânturilor din stratosfera tropicală între direcția estică și cea vestică.

Datele recente arată că QBO a intrat într-o fază vestică pozitivă, care se deplasează treptat prin stratosferă și este așteptată să atingă intensitatea maximă înainte de debutul sezonului rece. Meteorologii consideră că această evoluție ar putea influența transferul de energie atmosferică spre regiunile polare și, implicit, comportamentul vortexului polar.

În același timp, temperaturile din Pacificul tropical cresc rapid. Pragul necesar pentru declararea unui episod El Niño a fost deja depășit, iar modelele climatice sugerează că fenomenul ar putea evolua către un Super El Niño.

La baza acestei evoluții se află o „undă Kelvin”, un val masiv de apă caldă aflat sub suprafața oceanului. În anumite regiuni, temperaturile apei sunt cu până la opt grade Celsius peste valorile normale pentru această perioadă.

Modelele climatice dezvoltate de NOAA din Statele Unite, Centrul European pentru Prognoze pe Termen Mediu (ECMWF) și Biroul Australian de Meteorologie indică un scenariu comun: actualul episod El Niño ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Ce efecte ar putea avea asupra Europei

Analiza compară situația actuală cu alte perioade din trecut în care El Niño a coincis cu o fază vestică a QBO. Rezultatele sugerează că Europa ar putea avea o probabilitate mai mare de a înregistra temperaturi peste media normală în timpul iernii.

Explicația este legată de formarea unor zone de presiune joasă în nordul continentului, care favorizează pătrunderea mai frecventă a maselor de aer umed și mai blând provenite din Atlantic.

În ceea ce privește ninsorile, datele istorice indică o tendință de deplasare a acestora către regiunile nordice și nord-vestice ale Europei, inclusiv către Marea Britanie, Irlanda și țările nordice.

În schimb, sudul și sud-estul continentului, inclusiv zone din Balcani, au înregistrat în situații similare cantități mai reduse de zăpadă, din cauza accesului mai limitat la mase de aer foarte rece.

Rolul decisiv al vortexului polar

Meteorologii avertizează însă că evoluția finală a iernii va depinde în mare măsură de comportamentul vortexului polar.

Dacă vortexul polar se slăbește, aerul arctic poate coborî mai ușor spre latitudini joase, favorizând episoade de frig intens și ninsori în Europa. În schimb, un vortex polar puternic tinde să mențină aerul rece în apropierea Polului Nord.

În prezent, prognozele indică un risc moderat de perturbare a vortexului polar în sezonul rece 2026-2027, însă specialiștii subliniază că situația trebuie monitorizată atent în lunile următoare.

Deși estimările sunt realizate cu multe luni înainte de debutul iernii și pot suferi modificări importante, evoluția simultană a fenomenului El Niño și a schimbărilor din stratosferă oferă deja primele indicii despre modul în care s-ar putea contura vremea în emisfera nordică în sezonul rece 2026-2027.