Proiectul Doicești, în impas: Acționarii Nuclearelectrica reevaluează strategia SMR

Proiectul reactoarelor modulare de la Doicești. FOTO: Nuclearelectrica

Bolojan a avertizat că există un risc major de a "pierde bani publici și a rămâne doar cu documentații", semnalând stadiul actual al proiectului. Acesta a subliniat că, deși s-au cheltuit deja peste 240 de milioane de dolari din fondurile Nuclearelectrica, rezultatele concrete care să garanteze finalizarea investiției întârzie să apară.

"Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare. Avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate", a declarat Ilie Bolojan.

Sprijinul guvernamental și comercial rămâne incert

Conform surselor, proiectul nu beneficiază în prezent de o susținere fermă, nici din punct de vedere comercial, nici la nivel guvernamental. Deși decizia finală de investiție a fost aprobată de acționari în februarie, progresul era condiționat de îndeplinirea unor etape succesive, care trebuiau raportate Ministerului Energiei. Până acum, însă, avansul este limitat.

Anumite condiții aveau termene de raportare până în iulie, altele până în septembrie. Ministerul Energiei a solicitat încă din luna martie o informare detaliată privind stadiul acestor condiții, însă negocierile cu Guvernul și partenerii comerciali au progresat lent. Acționarii urmează să decidă dacă proiectul va continua în forma actuală.

Un punct central al discuțiilor dintre acționari vizează reevaluarea strategiei de implementare. Această analiză va compara stadiul centralei de la Doicești cu evoluțiile pe piața internațională a reactoarelor modulare mici și cu alte tehnologii disponibile, pentru a determina dacă soluția adoptată în 2020 mai este cea optimă. Evaluarea va include și alte opțiuni de dezvoltare, de la modificarea configurației centralei până la utilizarea unor modele diferite de implementare, adaptate evoluțiilor tehnologice și recomandărilor acționarilor.

Finanțarea de miliarde, blocată de lipsa garanțiilor statului

Principalul obstacol rămâne absența unei garanții din partea statului român. Exim Bank US, agenția principală de credit de export a Statelor Unite, și DFC, brațul investițional al guvernului american, ar putea asigura credite de aproximativ 7 miliarde de dolari. Totuși, aceste fonduri sunt condiționate de existența unui mecanism de sprijin ferm asumat de Guvernul României.

Acest sprijin poate lua forma unor garanții suverane, a contractelor pentru diferență (CfD) sau a altor tipuri de ajutor de stat. Indiferent de varianta aleasă, acordul Guvernului este indispensabil, urmând ca detaliile implementării să fie negociate ulterior. Un avantaj semnificativ al acestei scheme de finanțare este că fondurile nu ar fi contabilizate în deficitul bugetar al României, un aspect crucial având în vedere procedura de deficit excesiv în care se află țara.

Mecanismul „1 plus 5”, încă la nivel de principiu

Un alt aspect esențial este mecanismul denumit „1 plus 5”, menit să partajeze riscurile aferente primului reactor cu partenerii americani. Conform acestei abordări, doar primul modul ar fi achiziționat direct de RoPower, iar plata pentru celelalte cinci module ar urma să se facă doar după ce primul reactor își demonstrează funcționalitatea conform parametrilor stabiliți.

O alternativă la acest mecanism presupune achiziționarea tuturor celor șase module de la început, cu obligația companiei NuScale de a rambursa integral costurile ultimelor cinci, în cazul în care primul reactor nu atinge performanțele asumate. Sursele indică faptul că ambele variante, precum și posibilitatea replicării tehnologiei în alte locații, au fost acceptate de partea americană doar la nivel de principiu. Negocierile pentru aplicarea concretă a acestora continuă, însă lipsa unui angajament ferm din partea Guvernului împiedică avansarea proiectului.

Autorizația de mediu și legislația, alte provocări

Pe lângă problemele de finanțare, proiectul se confruntă și cu dificultăți de reglementare. Legislația nucleară actuală din România este concepută pentru tehnologia CANDU, folosită la Cernavodă, care impune zone de excludere extinse din cauza utilizării apei grele și a producerii de tritiu.

Reactoarele NuScale utilizează însă apă ușoară și ar putea opera cu o zonă de excludere limitată strict la amplasamentul centralei, similar cu instalații din Franța și Germania. Adaptarea cadrului de reglementare ar necesita modificări legislative și o coordonare suplimentară la nivel guvernamental, introducând un nou risc pentru calendarul investiției.

România, prima țară care construiește un reactor de acest tip la nivel mondial

Inițial, centrala de la Doicești era prezentată ca un proiect second of a kind, o replică a unei tehnologii deja validate. Însă, după anularea proiectului pilot NuScale din Statele Unite în 2023, investiția din România a devenit first of a kind. Acest statut implică faptul că va fi prima centrală de acest tip construită efectiv în lume.

Această schimbare aduce cu sine riscuri comerciale și tehnologice considerabil mai mari, deoarece primul reactor va funcționa și ca un proiect demonstrativ. Avantajul pe termen lung ar putea fi costuri reduse pentru implementările ulterioare, dar România va suporta costurile și riscurile aferente construirii primei centrale.

Decizia acționarilor Nuclearelectrica, programată pentru 15 iulie

Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a inclus pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acționarilor din 15 iulie două puncte esențiale referitoare la proiectul Doicești. Primul vizează prezentarea stadiului îndeplinirii condițiilor aprobate în februarie, iar al doilea actualizarea strategiei de implementare adoptate în 2022. Anexa cu situația detaliată a fiecărei condiții va rămâne confidențială, fiind accesibilă doar acționarilor care semnează un acord de confidențialitate.

În cazul în care etapa pre-EPC va fi aprobată conform calendarului actual, cheltuielile aferente proiectului Doicești ar putea ajunge la aproape 900 de milioane de dolari într-un singur an. La cele aproximativ 300 de milioane de dolari investite până în prezent s-ar adăuga încă circa 600 de milioane de dolari. Rămâne de văzut dacă Guvernul va acorda garanțiile solicitate și dacă partenerii americani vor transforma acordurile de principiu în angajamente ferme.

Centrala de la Doicești: Detalii și estimări

Proiectul este dezvoltat de compania RoPower Nuclear, controlată de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, în parteneriat cu compania americană NuScale Power. Centrala va avea o capacitate instalată totală de aproximativ 462 MW, rezultată din șase module, fiecare cu o putere de circa 77 MW.

Conform estimărilor dezvoltatorilor, proiectul ar crea aproximativ 1.500 de locuri de muncă în faza de construcție și circa 200 de posturi permanente în perioada de operare, alături de alte câteva mii de locuri de muncă indirecte în industria de componente, servicii și mentenanță. Durata de viață proiectată a centralei este de peste 60 de ani.

Calendarul de proiect indică iulie 2033 ca dată estimată pentru începerea operării comerciale a primului modul și decembrie 2034 pentru întreaga centrală, condiționat de acordurile comerciale privind celelalte module.