Acest site folosește cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteți de acord cu modul de utilizare a acestor informații. Află detalii aici. De acord

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți. Cei care vor primi CIOLANELE PRINCIPALE!

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală, prin înlocuirea garniturilor de funcționari politici. În teorie, potrivit legislației în vigoare, în România ar trebui ”să-și facă bagajele” la schimbarea puterii cel mult 400 de persoane– miniștrii, secretarii de stat, consilieri, și șefii unor instituții guvernamentale.

În realitate, după alegeri, este momentul în care ”la centru” se deschide o bursă informală a locurilor de muncă, se adună solictările filialelor, iar partidele, dacă e vorba de o guvernare în coaliție, sau grupările din interiorul partidului tranzacționează posturi în administrație, scrie Cursdeguvernare.ro.

La fiecare 4 ani istoria se repetă și nimeni nu anunță oficial numărul persoanelor schimbate din funcții odată cu schimbarea puterii.

Specificul românesc

Niciun guvern aflat în funcție înainte de 2015 nu a dorit să clarifice, sau să respecte, modul în care se schimbă garnitura de putere din România.

Guvernul Ciolș s-a instalat în decembrie 2015 fiindu-i transmise  semnale contradictorii dinspre PSD și PNL în legătură cu personalul din administrație:

Liviu Dragnea cerea premieruluisă nu facă “epurări” în aparatul de stat şi să nu se folosească “procedura bine ştiută”.

Alina Gorghiu cerea în schimb  “depesedizarea” şi profesionalizarea administraţiei publice.

În spatele formulărilor publice, primul dorea păstrarea oamenilor din eșaloanele doi și trei din fosta guvernare Ponta, a doua solicita  schimbarea acestora și instalarea unor persoane ”de încredere”.

Esența chestiunii în litigiu: Majoritatea persoanelor numite în funcții de conducere din administrația locală sunt funcționari publici care, în teorie, ar trebui să servească în funcție indiferent de coloratura puterii centrale. În fapt, acești funcționari sunt instalați prin detașare și servesc interesul partidului care l-a promovat pe funcție.

Schimbarea începe de la vârf

Votul exprimat la alegerile generale are consecințe evidente, iar prima garnitură care se schimbă va fi cea de la Palatul Victoria.: 21 de miniștri (dacă nu se recurge la o restructurare a cabinetului) și 70 de secretari de stat- 91 de persoane.

Urmează: cancelaria primului-ministru, Secretariatul general al Guvernului, Departamentul pentru relația cu Parlamentul, Departamentul pentru luptă antifraudă, Corpul de control al primului-ministru și Departamentul pentru Relații interetnice. Acestora li se adaugă directorii de cabinet din ministere  și consilierii miniștrilor. Total aproximativ: 400 de persoane.

Schimbarea poate coborî la nivel de adjunct de secretar de stat și secretar general, aproximativ alte 70 de persoane.

După înlocuirea echipei de la Palatul Victoria, urmează schimbări la nivelul celor 41 de prefecturi, în pericol de schimbare fiind prefectul, subprefectul și directorul cancelariei, adică 123 de oameni.

Lor li se adaugă, evident, cei angajați pe post de consilier sau de consultant- minim 100 de persoane în total.

Aici trebuie adăugați cei 25 de secretari de stat, consilieri de stat, consilieri ai primului-ministru.

Plus purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria.

Instituții descentralizate în vizorul filialei de partid

La rând vin instituțiile descentralizate, asupra cărora filiale de partid emit pretenții. În fiecare dintre cele 41 de județe e vorba de:

Inspectoratul școlar județean
Direcția de Sănătate
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul național
Agenția județeană pentru plăți și inspecție socială
Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă
Inspectoratul teritorial de muncă
Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală
Direcția silvică
Oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară
Oficiul județean pentru finanțarea investițiilor rurale
Agenția județeană de intervenție și plăți pentru agricultură
Administrația națională de  îmbunătățiri funciale, unitatea administrativă județeană
Inspectoratul teritorial pentru calitatea semințelor și materialului săditor
Direcția sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor
Comisariatul județean pentru protecția consumatorului
Direcția județeană a finanțelor publice
Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale
Agenția pentru protecția mediului
Oficiul pentru studii pedologice și agrochimice
Garda națională de mediu, comisariatul județean
Administrația bazinală de apă
Direcția județeană de statistică
Direcția județeană pentru sport și tineret
Dispeceratul județean de construcți
Centrul militar  județean
Structura teritorială pentruprobleme speciale
Inspectoratul județean de Poliție
Inspectoratul județean de jandarmi
Inspectoratul județean pentru situații de urgență
Casa județeană de pensii
Casa de asigurări de sănătate a județului
Autoritatea rutieră județeană
Inspectoratul teritorial de regim silvic și vânătoare

În toate aceste 34 de instituții, dacă prin absurd s-ar schimba doar șeful, tot am vorbi de 1.394 de persoane schimbate în întreaga Românie.

În practică însă, politicul s-a implicat în schimbări mult mai profunde, chiar până la nivelul de director de școală,  deci o cifră reală fie și aproximativă este imposibil de avansat. Tot în subordinea politicului se mai află și managerii spitalelor aflate în subordinea autorităților locale.

O nouă oportunitate pentru viitoarea guvernare: Guvernul în funcție a demarat procedura de selecție a câteva zeci de manageri la companii de stat. Iminenta schimbre de guvern va genera, probabil, amânarea deciziilor.

Prefecții – funcționari publici sau reprezentanți ai Guvernului în teritoriu?

Potrivit legislației în vigoare, în România ar trebui ”să-și facă bagajele” la schimbarea puterii cel mult 400 de persoane.

Realitatea arată însă că sunt înlocuiți și șefii din agențiile tehnice, și prefecții, și secretarii generali și adjuncții lor, directorii de deconcentrate, școli și spitale etc, clientelismul politic coborând mult în jos pe schema bugetară.

Primul sistem închegat de reglementări în domeniu a fost creat în perioada 2005 – 2006, pentru a intra în UE, și era unul foarte bun, potrivit expertului Victor Giosan (foto), consultant internaţional în management public numit de Dacian Cioloș consilier de stat în cancelaria sa.

Cadrul legal a fost însă distorsionat printr-o serie de ordonanțe de urgență care au introdus scurtcircuite menite să conserve un sistem public foarte politizat.

“Partidele văd venirea la putere nu ca pe un instrument de a aplica un program de guvernare în folosul societății, ci ca pe un instrument de a avea acces la resurse publice, pentru atingerea unor interese private și, în aceste condiții,  evident că au nevoie de aceste flexibilități ca să-și numească clienții în diverse poziții”, a explicat Victor Giosan pentru cursdeguvernare.ro.

Cele mai multe dezbateri au fost provocate de statutul prefecților – funcționari publici sau reprezentanți ai Guvernului în teritoriu?

Situația formală spune că ei sunt înalți funcționari publici, dar în practică, explică Victor Giosan, ei sunt numiți tot politic, nu prin concurs.

Numeroase persoane fidele celor aflați la putere sunt introduse în funcția publică pe diverse căi, după care, imediat, sunt numite prefecți sau secretari generali în ministere prin intermediul “exercitării temporare a funcției”.

Strategia de dezvoltare a funcției publice stabilește, cel puțin pentru prefecți și subprefecți, revenirea la sistemul anterior: reprezentanți ai Guvernului, demnitari numiți politic. Dar, cu o condiție – să urmeze un curs special, de șase luni, înainte de a ocupa aceste funcții.

Mecanismul nu a fost încă pus în aplicare și este foarte dezbătut pentru că “revenirea la mecanismul pur politic intră în conflict cu posibilitatea de a crește puterea, autoritatea și responsabilitatea prefecților la nivelul județului, în calitate de coordonatori ai serviciilor deconcentrate”, spune secretarul de stat Giosan.

Pe de altă parte, experiența anterioară anului 2005 arată că prefecții numiți politic și-au folosit puterea abuziv, defavorizând autoritățile locale de altă  culoare decât cea a Guvernului care i-a numit.

În opinia lui Giosan, chiar dacă nu a funcționat, sistemul prefecților – înalți funcționari publici ar trebui păstrat. “Nu este un motiv să renunțăm la el, ci ar trebui să rezolvăm cauzele” care-l gripează, spune acesta.

Miza – sinecuri și posturi importante în campaniile electorale

Unele dintre cele mai politizate posturi sunt cele de directori de deconcentrate, de spitale și școli, deși legile oferă suficiente măsuri de protecție.

Mai demult se credea că din aceste funcții se poate manipula ușor opinia publică, deci există o nevoie a formațiunilor politice în a-și aronda aceste posturi. Realitatea arată însă că ele nu mai sunt altceva decât sinecuri oferite pentru a răspunde presiunilor de tip clientelar din partide.

Chiar și în cazul școlilor, faptul că ele ar fi un instrument bun în campaniile electorale este doar un mit, spune Victor Giosan:

“Am întâlnit multe situații când, după ce se încheie o campanie, s-a constatat că s-au obținut rezultate proaste, chiar dacă partidul a avut toți directorii de școli și de spitale.

Pentru că, până la  urmă, aceștia nu au impact mare asupra manipulării opiniei la nivelul local, ci dimpotrivă, dacă sunt slabi manageri, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, fac un deserviciu” de imagine partidului.

Miza este uriașă însă acolo unde este vorba despre bani mulți și posibile pârghii de control al unor segmente din societate.

Lege există. Trebuie doar respectată

În mod normal, toate posturile de director din școli și spitale, din fruntea multor instituții locale trebuie ocupate prin concurs.

Pentru ocolirea legii s-a inventat portița detașării pe funcție.

Exemplu notoriu îl reprezintă școlile, unde, până anul acesta, niciun post nu s-a mai ocupat prin concurs din anul 2008, ci prin așa numitele “detașări în interesul învățământului”, care aduceau adesea la conducerea școlilor lideri sau soții ale liderilor organizațiile locale ale partidelor aflate la guvernare.

Numirile se făceau de către inspectoratele județene, pe o procedură ce era un simplu formalism, nu o evaluare obiectivă a unor proiecte de management.

Similar s-a procedat și în multe alte instituții, inclusiv la direcțiile financiare județene, vămi, spitale etc.

Doar ineficiența cronică a administrației publice românești, crede Victor Giosan, ar mai putea forța partidele să ajungă la un acord în problema depolitizării, adică a respectării cadrului legal existent: “Riscăm să ratăm foarte multe oportunități de dezvoltare din cauza ineficienței crescânde a unei administrații care nu se bazează pe merit, pe performanță, competiție și transparență, ci pe numiri clientelare și decizii ad-hoc”.

Schimbarea garniturii de putere în democrațiile avansate: SUA

Societățile cu democrație funcțională reglementează foarte clar cine pleacă și cine rămâne într-o  funcție de conducere din administrația locală după o schimbare de putere.

În Statele Unite, de exemplu, tranziția firească de putere semnifică schimbarea guvernului, a șefilor de agenții și a eșaloanelor doi și trei din guvernul federal.

Câteva mii de oameni știu clar că poziția lor este vremelnică, iar în cazul schimbării partidului de guvernământ știu că trebuie să elibereze posturile. Datele oficiale arată că aproximativ 4.000 de posturi sunt posturi politice, adică poziții deținute de persoane care se schimbă odată cu puterea. Dintre ele, doar 1.500 sunt funcții executive.

Tipurile de numiri în sistemul american:

Numiri prezidențiale care au nevoie de aprobarea Senatului – (PAS), incluzând Cabinetul și adjuncții, șefii unor agenții și ambasadorii.

Numiri prezidențiale fără aprobarea Senatului – 353 (în majoritate, membri ai staffului Casei Albe, dar și numiri în agenții federale minore).

Senior Executive Service (SES), care asigură legătura dintre lideii politici și administrația publică. Doar 10% din deținătorii acestor poziții – cheie sunt ocupate de cei numiți politic. În total, sunt 680 astfel de persoane care nu sunt funcționari publici.

Mai există 1.403 de persoane numite în funcții mai puțin importante- asistenți și experți în diverse politici.

Potrivit unei analize încheiate în 2012 de Ernst & Young’s US Government and Public Sector Practice, Departamentul Apărării, de exemplu, avea peste 700.000 de angajați civili, din care doar 53 de persoane erau numite politic (cu aprobarea Senatului).

De asemenea, în Departamentul Agriculturii existau, în primul mandat al lui Barack Obama, 100.000 de angajați și doar 16 poziții PAS.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Filmul atacului de la Săpoca în care au fost uciși 4 oameni și răniți alți 9: „Totul s-a petrecut în mai puţin…

2 VIDEO De văzut! Traian Berbeceanu, interviu de excepție la „Garantat 100%”. Avertismentul care dă fiori al com…

3 Dăncilă, declarații halucinante la Antena 3! Fraților, pe asta o droghează păpușarii din Secu?

4 Va salva Iohannis Curtea Supremă din mâinile PSD? Moment-CHEIE în justiție!

5 HOPA! Clujul, singurul mare oraș al României unde USR / PLUS recunoaște că NU poate câștiga primăria! NICIUN par…

recomandări

Te ia DNA: BĂDULESCU ALINA

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Dacă vrei Jurassic Park în viața reală, mută-te în Australia