„PSD vrea în acest nou pachet, obligatoriu, să discutăm despre criptomonede și impozitare, vreau să discutăm despre impozitarea sumelor transferate în afara țării de către multinaționale și să le impozităm. În paranteză fie spus, mi-aș dori ca domnii care conduc și au preluat recent ANAF-ul să se aplece în perioada următoare spre aceste companii care transferă sume importante din România și să vedem cum fac acest lucru”, a declarat șeful Camerei Deputaților, ieri, 8 iulie, pe șantierul portului Giurgiu.

Pe urmele lui Călin Georgescu

Multinaționalele au fost ținta atacurilor și pentru extremistul prorus Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale care spunea că firmele cu capital străin din România ar trebui naționalizate.

Economiștii au criticat dur intențiile lui Georgescu, pe care le-au comparat cu reîntoarcerea la ceaușism.

Între timp, Georgescu a fost descalificat din cursă și acum este acuzat într-o serie de dosare penale, inclusiv unul privind propagandă legionară și altul referitor la pregătirea unei lovituri de stat.

Precedentul Liviu Dragnea

Anterior, însă, fostul lider PSD Liviu Dragnea a avut la rândul său o platformă anti-multinaționale, în perioada 2016-2019.

Dragnea a venit la acel moment cu o serie de taxe în energie, telecomunicații și bănci și a majorat impunerile pentru extragerea de petrol și gaze din Marea Neagră.

Drept urmare, gigantul american Exxon a renunțat la proiectul din România, iar grupurile de utilități Enel și CEZ au părăsit sectorul energetic românesc.

Economia digitală, o necunoscută totală

Există mai multe tipuri de transferuri făcute de multinaționale în afara țării.

Unele sunt transferuri prin faptul că banii clienților se duc direct în străinătate. În această categorie intră companii precum Facebook, Google sau Uber, unde banii ajung în Irlanda, în cazul primelor două, sau Olanda, în ultimul caz.

Spre exemplu, comisionul companiei Uber la o cursă este de 25%. La o cursă de 20 de lei, 5 lei intră în conturile societății, iar 15 lei la șofer. Colaboratorii plătesc taxe pe banii câștigați, dar comisionul încasat de Uber nu este impozitat.

În această categorie intră și platformele de rezervare pe termen scurt, precum Airbnb, dar și cele de livrare de mâncare.

În domeniul publicității online se află și rețeaua chineză TikTok, iar în retail sunt companii precum Temu, Shein sau Trendyol.

O estimare recentă arăta că numai valoarea pieței de publicitate online din România este de aproximativ 500 de milioane de euro.

În restul cazurilor, însă, nu există niciun fel de date, deoarece giganții IT străini operează în România fără a avea entități juridice. Iar dacă au acestea nu au decât rol de suport, nu prestează activitățile economice respective.

Companii precum Apple, Google, Facebook, Microsoft au fost amendate în Uniunea Europeană, în țări precum Franța sau Italia, din cauza banilor transferați fără a fi taxați. Investigații ale Uniunii Europene au arătat că societățile au beneficiat ilegal de ajutoare în paradisuri fiscale precum Irlanda, Olanda și Luxemburg.

Mai multe țări din UE au impus de-a lungul timpului taxe digitale, dar Statele Unite sunt împotriva acestora.

Prețurile de transfer

Un alt tip de transferuri în străinătate îl constituie prețurile de transfer.

Mai exact, filialele din România ale multinaționalelor cumpără marfă de la alte entități din grup.

Spre exemplu, un retailer alimentar cumpără mâncare din străinătate printr-o firmă a aceluiași grup. Banii sunt scoși din țară prin jocul prețurilor, fără a rămâne în profitul raportat în România și ca atare nu sunt taxați.

Prețurile de transfer sunt o problemă la nivelul Uniunii Europene de mai bine de zece ani.

Există mai multe directive și acorduri care reglementează acest lucru, dar problema o constituie faptul că Fiscul nu este în stare să demonstreze că tranzacțiile sunt fără substanță sau făcute special pentru a scădea baza de impozitare.

Banii se scot prin contracte de proprietate intelectuală

În alte cazuri se scot bani prin drepturi de proprietate intelectuală, precum folosirea anumitor logo-uri sau branduri, dar și prin licențierea unor softuri sau tehnologii.

O serie de bănci, asigurători și operatori telecom plătesc companiilor-mamă sume pentru utilizarea brandurilor și logo-urilor.

În alte cazuri, filialele din România plătesc diverse servicii către alte unități din grup. Treaba Fiscului este să demonstreze că acestea sunt fictive sau că pot fi realizate mai ieftin pe piața liberă.

Transferuri legale

În fine, se mai scot bani din țară prin acordarea de dividende, dar acestea sunt deja taxate.

În acest moment impozitul pe dividende este de 10%, iar nivelul va crește la 16% din 2026.

De asemenea, de anul trecut marile companii cu afaceri de peste 50 de milioane de euro plătesc deja o taxă de 1% pe cifra de afaceri.

Din acest an, companiile private plătesc și taxa pe stâlp de 0,5% din valoarea construcțiilor și 0,25% în cazul celor de stat.

Criptomonedele sunt deja taxate

În privința criptomonedelor, teoretic acestea sunt deja impozitate.

Mai exact, câștigurile din criptomonede trebuie declarate anual la Fisc de fiecare deținător prin celebra Declarație Unică.

Mai departe, Fiscul impozitează cu 10%.

Din nou, problema Fiscului este că nu știe beneficiarii.

Mania cu impozitarea progresivă

O serie de oficiali PSD au revenit cu ideea impozitării progresive, deși planul nu a fost acceptat de coaliția de guvernare.

Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a postat miercuri, 9 iulie, pe Facebook că din impozitarea progresivă s-ar strânge mai mulți bani decât majorarea TVA.

„Impozitul progresiv, cu o cotă de 10% până la venituri anuale de 36 mii euro (3.000 euro pe lunp) și 20% pentru ce depășește acest nivel de 36.000 euro anual ar fi adus la buget, în 2026, 28 miliarde lei față de cei circa 25 miliarde de lei pe care i-ar aduce cresterea de TVA.

Mai mult decat atat, ar fi fost platit de 10% dintre români (10% din români dețin 41% din total venituri populație – date BNR). TVA va fi platit de toți cei circa 19 milioane de români. Impozitul progresiv nu ar fi avut caracter inflaționist și nici recesionist. Creșterea TVA are caracter inflaționist și recesionist”, a scris Câciu.

În acest moment, se aplică un impozit de 10% pe salarii.

De ce nu se poate implementa

PNL, USR și UDMR resping taxarea progresivă, dar PSD o dorește de 10 ani, argumentând că aceasta este susținută și de către Comisia Europeană, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

În schimb, criticii impozitării progresive spun că cei cu salarii mari plătesc oricum mai mult, deoarece procentul de 10% se aplică la sume mai mari astfel că în final suma achitată e mai mare.

Mai mult, nu se poate impune impozit progresiv deoarece sistemele Fiscului nu sunt pregătite pentru că nu se cunosc veniturile globale ale persoanelor.

Profesorul de economie Cristian Păun a scris recent pe Facebook că impozitul progresiv ar fi „stresant” pentru contribuabili deoarece trebuie să depună an de an declarații la Fisc și să păstreze chitanțe și facturi pentru cheltuielile deductibile.

Ar penaliza și pe cei mai educați și muncitori români, care nu vor mai avea astfel un stimulent să lucreze mai mult, pentru a nu fi taxați mai mult.