Deși candidații promit schimbări majore, puterea președintelui României este limitată de Constituție. Legea fundamentală stabilește clar ce poate și ce nu poate face șeful statului.

Președintele este garantul independenței, unității și integrității teritoriale a statului

„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, arată primul articol din Constituția României în privința atribuțiilor președintelui, pe care cetățenii urmează să îl aleagă pe 4 și 18 mai.

Potrivit Legii fundamentale a statului, președintele reprezintă statul în plan extern, având atribuții în politica externă și apărare. Este comandantul suprem al armatei și convoacă CSAT. De asemenea, numește premierul și promulgă legi.

Șeful statului este cel care desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

El poate și dizolva Parlamentul, însă numai după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Acest lucru se poate întâmpla o singură dată în cursul unui an și nu în ultimele 6 luni de mandat.

Președintele este și cel care poate convoca Referendum, însă după consultarea Parlamentului.

Politica externă

În ceea ce privește politica externă, șeful statului semnează tratate internaţionale în numele României și le supune spre ratificare Parlamentului. Însă acestea sunt egociate de Guvern.

Tot la propunerea Guvernului, președintele României acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai statului. De asemenea, aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

Apărare

„În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj”, arată alineatul (3) din articolul 92.

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pe care îl poate convoca. Astfel că el poate poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.

În cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, este convocat în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Același lucru este valabil și în cazul instituirii stării de asediu sau de urgență, care face parte tot din atribuțiile președintelui. Aceastea pot fi instituite la nivelul întregii țări sau doar în unele unităţi administrativ-teritoriale. Parlamentului încuviinţează în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

Alte atribuții

Preşedintele României mai îndeplineşte şi următoarele atribuţii:a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

d) acordă graţierea individuală.

În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele țării emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. De asemenea, se contrasemnează de premier.

Cum este ales șeful statului

Șeful statului român câștigă în urma alegerilor în două tururi de scrutin, un mandat de 5 ani. El este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte mai mult două mandate, care pot fi și succesive.

Constituția mai arată că președintele ar putea fi ales dintr-un singur tur de scrutin, însă doar dacă un candidat ar întruni majoritatea voturilor, adică 50% plus unu din românii cu drept de vot, condiție greu de îndeplinit.

Pentru a fi pus în funcție noul președinte, trebuie îndepliniți mai mulți pași. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie validat de Curtea Constituţională.

Ulterior candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid, nu poate îndeplini o altă funcţie publică sau privată și se bucură de imunitate.